Festivalul de Jazz de la Gărâna ţine în viaţă o zonă întreagă din Munţii Banatului GALERIE FOTO

În cele patru zile, la festivalul de Jazz de la Gărâna au urcat aproximativ 15.000 de persoane. Pensiunile din zonă au fost pline, proprietari au închiriat camere, iar restaurantele au avut clienţi.

Ediţia a 15-a a Festivalului de Jazz de la Gărâna, care s-a încheiat duminică, şi-a consolidate renumele de cel mai important eveniment de gen din Sud-Est-ul Europei. Asta chiar şi în condiţiile în care au fost mai puţini oameni decât anul trecut. “Efectele crizei, poate şi agresivitatea cu care a fost promovat Codul galben, au descurajat posibilii spectator să urce pe munte. Exista şi experienţa de anul trecut când a fost o furtună foare puternică. Dar cu toate astea sunt mulţumit de calitatea ridicată a concertelor”, a declarat Marius Giura, directorul festivalului de la Gărâna.

Anul acesta, la Gărâna au urcat în jur de 15.000 de spectatori, cei mai mulţi fiind prezenţi în ziua de sâmbătă, când în Poiana Lupului au fost peste 6.000 de oameni. Au venit din toate părţile ţării, dar şi Anglia (un grup organizat de 50 de persoane), Belgia, Germania. Serbia sau Australia.
 “Au fost ediţii şi mai valoroase, dar acum a fost nivelul a fost extreme de egal. A fost ridicat la toate trupele prezente. Capetele de afiş au fost extreme de bine primite. Sunt mulţumit de ce a ieşit, deşi încă nu ştiu cât de mari sunt pierderile financiare. Cu siguranţă vor fi”, a mai spus Giura.

 

Galerie foto din Poiana Lupului

La eveniment au fost prezenţi şi redactorii americani de la All About Jazz, cea mai importantă revistă de specialitate din lume. Un festival de o astfel de amploare  în această parte a Europei mai există doar la Maribor, Skoplje, Gyula şi Istanbul. “La Gărâna vin cam toţi iubitorii jazzului de la noi. În mare cam asta rezultă”, a afirmat directorul Asociaţiei Jazz Banat.

Un festival dificil de organizat

Festivalul de la Gărâna este cu atât mai dificil de organizat cu cât aici trebuie adus totul: scena, instrumentele, tarabele, produsele, chiar şi curentul. „E greu să pui cap la cap transportul artiştilor, avionale, hotelurile, drumuirle de la hotel la şcenă”, a mai declarat Marius Giura, omul care ani la rândul ţine în viaţă Gărâna şi toată acea zonă din Munţii Banatului. „Nu sunt deloc modest, dar în alte sate din jur totul este lăsat de izbelişte. În acest timp Gărâna a crescut. Casele şi terenurile au preţuri de Dumbrăviţa (n.r. cea mai scumpă zonă din Timişoara). Aici nici nu prea mai găseşti ceva de cumpărat, spre deosebire de celelalte sate”, a mai afirmat Marius Giura. 



Galerie foto cu minunata zonă a Gărânei

Organizatorii festivalului de la Gărâna au început deja munca pentru ediţia din 2012. „Mai sunt foarte mulţi artişti pe lumea asta care trebuie invitaţi la Gărâna. Munca a început deja înainte de acestă ediţie. Mulţi dintre muzicieni au programul făcut pe 3-4 ani. E greu să îi aduci dacă nu te mişti repede”, a mai spus Marius Giura.

Citiți și:

Trompetistul norvegian Mathias Eick, la Gărâna: "Toți norvegienii sunt șocați de atentat. Nu vă pot descrie starea de spirit de acasă”

Mobilizare generală la Gărâna pentru aducerea unui pian japonezei Hiromi

Cu papagalul inteligent la Festivalul de Jazz de la Gărâna GALERIE FOTO

Florian Lungu, cel mai importat critic român de jazz: “A început să existe o apetenţă pentru muzică evoluată în rândul clasei de mijloc”