Maghiarii, în atenția Securității în anii '60: „După 23 August, Ardealul va fi predat maghiarilor“

Maghiarii din Târgu Mureș care susțineau în anii ’60 că Ardealul este al ungurilor au devenit obiective-problemă pentru Securitate.

Consiliul Național al Secuilor i-a cerut autonomie teritorială premierului, într-o scrisoare de 100 de pagini, invocând respectarea condițiilor aderării la Schengen.

Cererile privind autonomia Ținutului Secuiesc au iscat de-a lungul anilor mai multe tensiuni, chiar și în conducerea Executivului român, din care face parte și UDRM. 

Manifestări național-revizioniste se manifestau și în anul 1964, la Banca de Stat din Târgu Mureș, motiv pentru care Securitatea a deschis un dosar de urmărire. Documentele au fost publicate de Direcția Cercetare, Expoziții, Publicații, Serviciul Programe Educaționale din cadrul CNSAS în cadrul proiectului „România Supravegheată“.

Conform actului strict secret întocmit cu ocazia anchetei, mai mulți angajați unguri au vorbit despre autonomia Ținutului Secuiesc.

„Tovarășul director ne-a relatat că au apărut la unii salariați o serie de manifestări cu un profund caracter naționalist-revizionist. S-a observat la unii salariați de naționalitate maghiară o izolare față de ceilalți angajați români. Salariata Aniko Moldovan a răspuns arogant: «După ceasul vostru am întârziat, sar după al nostru n-o să mai întârziem». Aceeași salariată, se arată mai departe, a spus că a citit într-un ziar maghiar următoarele: «Dacă românii nu au fost în stare să plătească impozit pentru Ardeal, maghiarii pot, iar după 23 August Ardealul va fi predat maghiarilor»“.

Aceeași salariată a fost dezamăgită atunci când, cu ocazia vizitei în țara noastră a tovarășului Janos Kadar, acesta a spus într-o conferință că Ardealul este al românilor.

O altă salariată, Iulia Lazi, a spus în nenumărate rânduri că „maghiarii sunt mai deștepți decât românii“, iar „Statul maghiar are o industrie incomparabil mai dezvoltată decât a noastră, că românii nu sunt în stare de nimic“.

Alți unguri erau siguri de sprijinul URSS-ului și că guvernul maghiar va cere revizuirea Tratatului de Pace „ceea ce înseamnă că RP Ungară va primi măcar în parte Ardealul de Nord, cedat cu ocazia Dictatului de la Viena“.

Manifestările lor nu erau trecute cu vederea și se cereau mai multe măsuri: consultarea dosarelor de cadre a „acestor elemente“, urmând să fie verificați inclusiv soții angajatelor, și „să se consulte imediat agentura din obiectiv asupra acestor probleme“.

În România, în anul 1950 a existat Regiunea Autonomă Maghiară, înfiinţată după inspiraţie sovietică. Zece ani mai târziu, în satele regiunii copiii nu ştiau româneşte. Ulterior, partea de sud a regiunii a trecut la regiunea Braşov.

În Republica Populară Română au avut loc două reforme administrative de inspiraţie sovietică: în 1950 şi 1952. Prin Legea 5/ 1950 au fost desfiinţate 58 de judeţe care existau şi ţara noastră s-a împărţit în 28 de regiuni, compuse din 177 raioane, 148 oraşe şi 4.052 de comune. Prin Decretul 331/ 1952, numărul de regiuni a fost redus la 18: Arad, Bacău, Baia Mare, Bârlad, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Regiunea Autonomă Maghiară, Stalin, Suceava, Timişoara. Această împărţire a existat până în anul 1960, când a fost înfiinţată regiunea Mureş-Autonomă Maghiară. 

La 24 decembrie 1960, Marea Adunare Naţională anunţa reorganizarea teritorială a RPR, graniţele administrative şi denumirea Regiunea Autonomă Maghiară fiind schimbate. Partea de sud, cu o populaţie majoritară maghiară (raioanele Târgu Secuiesc şi Sfântu Gheorghe), a fost trecută la regiunea Braşov, iar două raioane româneşti (Luduş şi Târnăveni) au fost anexate Regiunii Autonome Maghiare Mureş.

Modificările au dus la o schimbare sensibilă a componenţei etnice a regiunii, prin alipirea celor două raioane româneşti. Dezvoltarea industrială a regiunii a avut drept consecinţă procesul de emigrare a populaţiei româneşti către Târgu Mureş, ceea ce a influenţat componenţa etnică a oraşului.