Trovanții aduși de Brâncuși la Târgu Jiu, preluați de Muzeul Național. Se află pe lista monumentelor istorice
0Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu va prelua de la Primăria Târgu Jiu trovanții și masa din piatră din curtea instituției., prima variantă a Mesei Tăcerii.
Din cei aproximativ 30 de trovanți care au fost aduși chiar de către Constantin Brâncuși în timpul șederii sale la Târgu Jiu pentru realizarea Ansamblului monumental „Calea Eroilor“, mai sunt doar o parte.
„Mai sunt nouă piese și masa mai mică. Unii știm unde sunt: 5 sunt la Muzeul de Artă și unul în fața Colegiului Comercial „Virgil Madgearu” și a fost vopsit la un moment dat. În prezent nu există un inventar cu obiectele respective. Ele erau așezate într-un anumit fel. Este vorba de o masă cu o tăblie deasupra. În timp s-a modificat totul și au mai dispărut din ei. Unii chiar nu știm unde ar putea fi”, a menționat Denisa Șuță pentru publicația Gorjonline.ro.
Deocamdată nu s-a întocmit un proces-verbal de predare primire.
Doar jumătate dintre trovanți se mai găsesc
Trovanții care se găsesc în centrul municipiului Târgu Jiu, în curtea casei „Barbu Gănescu“ în care a fost găzduit Brâncuși în perioada în care a stat la Târgu Jiu, dar și în alte zone din oraș, se află pe lista monumentelor istorice, alături de prima variantă a Mesei Tăcerii. Marele sculptor a mai lăsat municipiului Târgu Jiu o colecţie de trovanţi şi mese de moară pe care genialul artist le-a găsit în diferite locuri din judeţul Gorj.
„În paralel cu edificarea ansamblului său sculptural de la Târgu-Jiu, Constantin Brâncuşi a realizat în perioada 1937-1938, cinci mese din pietre de moară şi o colecţie de trovanţi, aşa cum se poate vedea în chiar filmul realizat de artist, pe care le-a amplasat în grădina Casei „Barbu Gănescu”. Pietrele de moară le-a găsit în curtea casei respective, iar trovanţii i-a adus, cel mai probabil, de pe Valea Blahniţei, din zona localităţii Săcelu“, arată Sorin Buliga, exeget al operei brâncuşiene.
Potrivit acestuia, inițial existau 30 de trovanți, însă, aproximativ jumătate dintre ei au dispărut în decursul timpului.
„În ultimii ani am reconstituit istoricul complicat al trovanţilor în discuţie, am depistat locurile unde ei sunt actualmente poziţionaţi, i-am măsurat, descris şi denumit în vederea inventarierii lor şi i-am studiat îndeaproape pentru a constata starea lor de conservare şi evoluţia acesteia în timp. În urma localizării şi inventarierii obiectelor respective am ajuns la concluzia că ele se află situate în trei amplasamente: şase trovanţi sferoidali, patru trovanţi polimorfi şi opt pietre de moară în curtea Casei «Barbu Gănescu», cinci trovanţi polimorfi pe aleea Muzeului de Artă şi doar un trovant poziţionat pe o piatră de moară în faţa Colegiului Economic «Virgil Madgearu». În total, mai există astăzi zece trovanţi polimorfi cu aspecte zoomorfe şi fitomorfe, şase trovanţi sferoidali şi nouă pietre de moară“, a precizat Sorin Buliga.