Un crater de pe Lună poartă numele savantului român Spiru Haret. Nici Eminescu, Enescu sau Brâncuşi nu lipsesc din spaţiu
0Numele matematicianului român Spiru Haret a fost atribuit unui crater de pe lună. Uniunea Internaţională Astronomică a botezat craterul descoperit în 1959 după Haret, ca o recunoaştere internaţională a meritelor acestuia.
Cratere de pe Mercur, Venus şi Lună, precum şi asteroizi şi comete au ajuns să moarte numele unor români celebri, precum cel al marelui poet Mihai Eminescu, al compozitorului George Enescu, al sculptorului Constantin Brâncuşi sau cel al sopranei Hariclea Darclee.
În luna aprilie 2008, un crater de pe planeta Mercur a fost numit după poetul român Mihai Eminescu. Craterul are un diametru de 125 de kilometri şi s-a format mai recent decât restul craterelor de pe Mercur.
Primul nume românesc atribuit unui crater de pe Venus îi aparţine poetei Elena Văcărescu. Craterul situat în sudul planetei are un diametru de 31,5 kilometri şi a primit în anul 1994 numele Elenei Văcărescu.
Un alt nume românesc de pe Venus este cel al cunoscutei soprane Hariclea Darclee. O formaţiune vulcanică cu un diametru de 15 kilometri a primit numele de Hariclea Darclee, nume ce a fost aprobat în anul 2003.
Cometele sunt denumite după descoperitorul lor. Până în prezent, doar un singur român a realizat această performanţă, respectiv profesorul de matematică Victor Daimaca din Târgu Jiu, pasionat de astronomie.
Singurul crater de pe Lună cu nume românesc este craterul Haret , denumit după matematicianul Spiru Haret. Acesta este un mic crater lunar ce este situat în regiunea de sud, de pe partea îndepărtată a Lunii. Craterul Haret se află în mijlocul unui triunghi format de craterele Bose, Cabannes şi Abbe şi are un diametru de 25 de kilometri, puţin mai mare decât capitala Bucureşti.
Craterul Spiru Haret de pe Lună. FOTO www.astro-urseanu.ro
Savantul român Spiru Haret este primul român care a obţinut un doctorat în astronomie, la Paris, în anul 1878. În perioada în care acesta era ministru al Educaţiei, Spiru Haret a înfiinţat Observatorul Astronomic din Bucureşti şi a avut un rol important în îmbunătăţirea sistemului de învăţământ românesc.
Uniunea Internaţională Astronomică a botezat craterul descoperit în 1959, după Haret, ca o recunoaştere internaţională a meritelor marii personalităţi româneşti.
Spiru Haret s-a născut la data de 15 februarie 1851 la Iaşi şi a decedat în anul 1912 la Bucureşti. Aceasta a fost matametician, astronom şi pedagog, care reformat sistemul de învăţământ românesc din funcţia de ministru al Educaţiei, pe care a deţinut-o de trei ori. Haret a fost membru titular al Academiei Române.
Alte ştiri pe această temă:
Putea să fie cel mai bogat om de planetă. Invenţia sa este folosită azi de americani
Ghinionistul savant Brumărescu: invenţiile sale excepţionale au avut un destin nefericit