Ghinionistul savant Brumărescu: invenţiile sale excepţionale au avut un destin nefericit
0În permanenţă lipsit de fonduri, savantul Dumitru Brumărescu a fost nevoit să cioplească în lemn pentru a-şi putea realiza invenţiile. Unanim recunoscute ca excepţionale, unele au avut un destin nefericit: cuplajul automat pentru vagoanele de cale ferată a fost uitat în vamă, la Marsilia, iar dispozitivul de tăiat stuf a fost ignorat o jumătate de secol.
Un aeroplan cu trei elice, o cabină de salvare pentru personalul submarinelor, o sanie-automobil şi dispozitivul de cuplaj automat la vagoanele de cale ferată sunt doar câteva dintre cele peste 100 de invenţii ale lui Dumitru (Tache) Brumărescu (1872-1937).
Prahovean născut în oraşul Vălenii de Munte, savantul s-a remarcat ca unul dintre străluciţii inventatori în aeronautică, în perioada de pionierat a acesteia. Extrem de prolific, deţine un impresionant număr de brevete de invenţii, 128, nu toate de mare importanţă, dar recunoscute unanim ca excepţionale prin modul de realizare.
A fost un om care a sfidat cu multă îndrăzneală timpul în care a trăit, un pionier în aviaţie şi un pasionat al tehnicii, dar şi un mare ghinionist, cel puţin din punctul de vedere al destinului invenţiilor sale.
Dumitru Brumărescu şi-a făcut studiile gimnaziale la Ploieşti, dar şi-a desăvârşit educaţia în Franţa, cu mari eforturi. Întreaga sa viaţă a stat sub semnul unei insuficienţe a fondurilor pentru invenţii, astfel că, pentru a le putea realiza, a început să cioplească în lemn şi să-şi vândă produsele. Din această idee se naşte, în 1903, prima şcoală din România pentru fabricarea de jucării mecanice din lemn, iar în 1908 Brumărescu a inventat, construit şi utilizat un dispozitiv mecanic de pirogravură pe suprafeţe curbe.
Pilot şi inventator de avioane
Pasiunea care a dominat viaţa inventatorului a fost însă aviaţia şi studiul legilor aerodinamicii zborului. A conceput, între 1907-1909, un avion foarte original, aparatul având profundorul în faţă, iar elicea în centrul aparatului. Alte două elice accesorii erau destinate ridicării aparatului.
Modelul brevetat, denumit de autor Columba, şi care poate fi considerat precursorul avioanelor-amfibii, a fost expus în Parcul Libertăţii din Bucureşti (1909) şi apoi, în varianta fără motor şi flotoare, a fost expus la Salonul Internaţional de Aeronautică (Paris, 1910), alături de avionul cu reacţie a lui Henri Coandă.
Brumărescu a obţinut brevetul de pilot în Franţa, şi, pentru că din nou nu avea bani, a folosit subvenţii publice de la Ministerul Învăţământului pentru a cumpăra un motor de aviaţie Gnome. După instalarea acestuia pe avion, Brumărescu a început, pe câmpul de la Cotroceni, experimentele de zbor.
La 27 mai 1911, Brumărescu a reuşit ca, după un rulaj cu aparatul Columba, acesta să evolueze aproximativ 80 m la o înălţime de sub doi metri.
Avionul conceput de Brumărescu FOTO cunoastelumea.ro
La aterizare, lipsa de experienţă a constructorului şi-a spus cuvântul, aparatul s-a stricat, iar Brumărescu a scăpat miraculos cu viaţă. Lipsit de mijloace financiare, Brumărescu nu a mai putut să-şi repare avionul, care a fost depozitat în hangarul de baloane al secţiei de aerostaţie Bucureşti-Cotroceni.
Salvatorul pentru submarine Brumărescu
În 1912, Brumărescu s-a înscris şi a participat la concursul organizat de Guvernul francez pentru inventarea unui mijloc adecvat şi eficient de salvare a echipajelor submarinelor în caz de accident. A folosit pentru cheltuielile aferente cercetării şi documentării banii recuperaţi prin vinderea către aviaţia militară a motorului de avion Gnome şi a reuşit să imagineze şi să proiecteze un ingenios şi original aparat, pe care l-a denumit „Salvator pentru submarine Brumărescu“.
Invenţia consta în introducerea într-o cabină etanşă a submarinului, a unei bărci metalice dotată corespunzător. În aceasta putea intra echipajul submarinului afectat de accident, iar de aici putea fi comandată din interior, electromecanic, deschiderea unui chepeng aflat pe punte, care elibera barca, aceasta ajungând la suprafaţă datorită aerului conţinut.
Deşi nu a fost premiat, proiectul inventatorului român Brumărescu a fost apreciat şi comentat elogios de revista „La nature” în numărul său din 1913.
Invenţia lui Brumărescu, uitată în vama portului Marsilia
Una dintre cele mai interesante invenţii ale lui Brumărescu a fost cuplajul automat pentru vagoanele de cale ferată. După Primul Război Mondial, Ministerul lucrărilor publice din Franţa a scos la concurs realizarea unui dispozitiv de tip cuplaj automat pentru vagoanele de cale ferată, care să fie capabil să elimine accidentele care se petreceau în timpul formării garniturilor de tren.
Comisia de acordare a premiului urma să selecteze acel sistem original oferit, prin folosirea căruia manevrantul se va afla mereu în afara tampoanelor metalice ale vagoanelor. Ca o principală cerinţă se impunea ca noul sistem să nu renunţe la vechiul dispozitiv de cuplare a vagoanelor, iar comisia să poată analiza modelele propuse la scară naturală.
Deşi propunerea lui Brumărescu s-a aflat printre cele şapte (din 450 propuse) selectate de comisie, acesta nu a avut nici o şansă deoarece lada cu dispozitivul-machetă propus, a fost uitată în vama portului Marsilia. Acolo i s-a şi pierdut urma, autorul invenţiei neavând bani pentru a-şi însoţi şi susţine propunerea în Franţa şi nici pentru a o recupera.
Dispozitivul de tăiat stuf
În 1925, Brumărescu a conceput, proiectat şi construit o maşină curăţitoare mecanică pentru bălţi şi capabilă să taie automat stuf. Prototipul agregatului a fost testat cu succes pe Lacul Greaca, dar autorităţile timpului nu au comandat aparatul. Abia după o jumătate de secol, ideea şi soluţiile date de Brumărescu au fost reanalizate, preluate şi perfecţionate de cercetătorii de la staţiunea Maliuc, din judeţul Tulcea.
Printre invenţiile sale se mai numără o sanie-automobil, un dispozitiv mecanic pentru topit zăpada de pe străzi, soneria fără curent electric sau mapa de birou care se deschide automat la fila dorită.
În prezent, o stradă din Bucureşti poartă numele savantului de care foarte puţini îşi mai aduc aminte.
Mai puteţi citi
Se încarcă comentariile...
