Influenţa lui Alecsandri în teatrul românesc, după ce a rămas impresionat de piesele văzute la Paris
0La data de 18 noiembrie 1840 are loc debutul lui Vasile Alecsandri în teatru cu piesa „Farmazonul din Hîrlău”, pusă în scenă de Costache Caragiale. Această piesă poate fi considerată drept piesa ce a dat naştere Teatrului Naţional românesc.
Vasile Alecsandri (1821 - 1890) este unul dintre cei mai importanţi poeţi români. Acesta a fost o personalitate marcantă a Moldovei secolului al XIX –lea, fiind considerat drept creatorul teatrului românesc şi al literaturii dramatice în România.
La sfârşitul anilor ’30, tânărul Vasile Alecsandri s-a întors în Moldova, după ce şi-a terminat studiile în Franţa. În perioada în care a locuit în Paris, acesta a frecventat sălile de teatru din oraş, rămânând impresionat de piesele puse în scenă de actorii francezi. Când revine în ţară, Alecsandri găseşte teatrul românesc într-o stare jalnică, spectacolele fiind unele extrem de slabe.
În plus, piesele de teatru ce aveau loc pe scenele din Iaşi erau în limba franceză sau italiană. Vasile Alecsandri a avut iniţiativa de a folosi în teatru limbra română, fapt privit cu scepticism de către public. Alături de Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi, tânărul Alecsandri a înfiinţat Teatrul Naţional.
Acesta scrie în limbra română piesa „Farmazonul din Hârlău”, care poate fi considerată drept piesa ce a dat naştere Teatrului Naţional românesc. Această piesă a fost jucată pe scena Teatrului Naţional din România la data de 18 noiembrie 1840, fiind pusă în scenă de Costache Caragiale . Deşi actorii se aflau la început de drum, spectacolul a fost unul extrem de apreciat, amatorii de teatru fiind impresionaţi de piesa lui Alecsandri. Astfel, prin intermediul acestei piese, teatrul în limba română a început să fie văzut cu alţi ochi chiar de către românii ce l-au privit cu neîncredere la început.
„Farmazonul din Hârlău” este despre Pestriţ, un tânăr ce dorea să obţină mâna fiicei unui boier. Venit de la Hârlău, acesta ajunge la Iaşi, unde se împrieteneşte cu mai mulţi escroci care s-au dat drept boieri ieşeni şi care nu ştiau decât să se distreze pe banii naivilor. Tânărul Pestriţ merge la Iaşi cu intenţia de a se căsători şi de a deveni parte a societăţii farmazonilor. Farmecul piesei este acela ca Pestriţ, un boier mic de la ţară, doreşte cu orice preţ să-şi îndeplinească ţelurile în viaţă.
Astfel, acesta intră în jocul escrocilor care îi spun că îl vor primi în rândurile lor. Ceremonia de primire la loja masonică a avut loc într-o pivniţă, unde Pestriţ este pălmuit şi pus la tot felul de încercări. La sfârşit, el află că nu va fi acceptat de soţ de fiica boierului Ganganu şi în plus nu va deveni nici farmazon, totul fiind o farsă. Umilit, Pestriţ pleacă înapoi la Hârlău.
Alte ştiri pe această temă:
Cum a ajuns şef în Universitatea „Vasile Alecsandri“ din Bacău fostul profesor de liceu Costică Lupu, prins de procurori cu nouă şpăgi