Cât durează, în mod normal, o durere în gât sau o tuse „banală“, pe care adesea le tratăm nepotrivit. România, peste media europeană la consumul de antibiotice
0Românii, mai mult decât alţi europeni, se grăbesc să-şi trateze afecţiunile cu antibiotic, pe care, adesea, îl procură fără probleme şi fără reţetă de la farmacie şi îl administrează cu efecte nedorite în timp.
Consumul haotic de antibiotice a dus în ultimii ani la o problemă care îi îngrijorează pe specialişti, anume rezistenţa bacteriilor la antibiotice. Aici s-a ajuns, avertizează medicii, pentru că pacienţii adesea nu respectă indicaţiile medicilor şi, mai mult, adesea îi ocolesc pe aceştia, tratându-se singuri, din auzite, după schemele recomandate unui pacient care apreciază că ar avea o afecţiune similară, consultând Internetul etc. Cert este că în timp organismul nu mai oferă răspunsul aşteptat la un anumit tratament, fie pentru că schemele de tratament nu sunt urmate întocmai cum au fost prescrise (tratamentul este întrerupt la remiterea simptomelor), fie pentru că se foloseşte antibioticul nepotrivit etc.
În România, conform datelor europene centralizate pentru anul 2016, consumul de antibiotice a fost cu 34,7% mai ridicat decât media Uniunii Europene. Cu toate acestea, nu românii sunt cei mai mari consumatori de antibiotice, ci maltezii şi spaniolii, unde o persoană din două s-a tratat în 2016 cu antibiotic. La polul opus sunt Suedia şi Olanda, unde consmul a fost de aproximativ 20%.
Într-un material realizat de specialiştii DSP Olt cu ocazia Zilei Europene a Informării despre Antibiotice se menţionează şi durata considerată normală în care se manifestă în mod natural anumite afecţiuni, de-abia după scurgerea acestui termen fiind indicat, şi doar după consultarea medicului, să apelăm la antibiotice, dacă afecţiunea de bază s-a complicat.
Astfel, specialiştii spun că cel mai puţin se manifestă ca timp infecţia urechii, care durează aproximativ 4 zile. O durere în gât, care este supărătoare, foarte adevărat, dar pe care o putem trata cu simptomatice, durează în mod normal aproximativ o săptămână, o răceală obişnuită (care se manifestă şi cu secreţii nazale abundente) poate să ne supere chiar o săptămână şi jumătate, o infecţie sinusală poate dura până la două săptămâni şi jumătate, în vreme ce tusea reziduală dobândită în urma unui episod viral ne poate necăji chiar până la trei săptămâni. În tot acest interval consumul de antibiotice nu este necesar, dacă nu intervin alte complicaţii, specialiştii insistând pe un aspect important, anume acela că răceala şi gripa nu se tratează cu antibiotice.
Pentru a ne feri atât de afecţiunile „banale“, cât şi de complicaţiile acestora, important este să respectăm regulile principale de igienă (spălatul pe mâini fiind regula de aur), să evităm contactul cu persoanele afectate, să consumăm apă şi alimente din surse sigure, să mâncăm sănătos etc.