Staţiunile montane din Banat sunt luate cu asalt de turişti, chiar dacă dotările lasă de dorit
0Staţiunile din montane din Banat sunt tot mai vizitate de turişti, numărul acestora crescând de la an la an, chiar dacă dotările sunt departe de a se compara cu cele din străinătate
Wekendul trecut, pe Muntele Mic s-a înregistrat un record de turişti, peste 900 de maşini ajung în parcarea din golul alpin, după estimarea proprietarilor de pensiuni în zonă fiind cel puţin 2.500 de turişti.
“Eu sunt printre primii investitori din zonă, însă aşa ceva nu am văzut niciodată. Nu au fost nicicând atâţia oameni aici, pe munte”, spune Nelu Gherga, proprietarul Cabanei Cerbu. Gherga spune că autorităţile locale şi naţionale trebuie să privescă serios spre zonele montane din Banat şi să se implice mai mult să le dezvolte pentru că potenţialul este enorm.
“Nu poţi să faci turism dacă nu ai infrastructură. E vorba investiţii pe care trebuie să le facă statul, pentru că degeaba venim noi şi facem pensiuni şi pârtii, dacă nu suntem sprijiniţi. Turismul pe muntele ăsta trebuie să se dezvolte şi asta nu se poate dacă ministerul şi guvernul nu se implică. Ne trebuie reţea de apă, reţea de canalizare, drumuri. Trebuie telescaune, telegondele şi toate tipurile de investiţii necesare pentru o staţiune montană. Aici e nevoie de investiţii de sute de milioane de euro, pe care administraţia trebuie să le facă şi vă garantez că dacă aceste investiţii vor fi făcute zona va exploda. Primarul de acum văd că se implică mai mult şi a cerut bani pentru investiţii. Sper să facă tot ce a promis”, spune Gherga.
Primarul la care se referă investitorul este Mihai Maralescu, din Turnu Ruieni, comună pe suprafaţa căreia se află cea mai mare parte din Muntele Mic. Maralescu visează să transforme zona turistică Muntele Mic în staţiune turistică cu acte în regulă însă până la obţinerea acestui statut e cale lungă.
“Noi avem aprobate finanţările pentru şapte proiecte, din care două sunt chiar pentru Muntele Mic. Aşteptăm ca la începutul acestui an, Guvernul să ne dea banii şi să ne putem apuca de lucrări. Pentru proiectul de canalizare, trebuie să primim circa peste 9 milioane de lei, iar pentru cel de introducerea reţelei de apă peste 6 milioane. Sunt sigur că dacă rezolvăm aceste probleme, până în 2020, aşa cum ne-am propus, zona va aveam parte un alt gen de dezvoltare”, spune Mărălescu.