Cum avem grijă de viţa de vie din curte. Care sunt bolile care atacă strugurii şi cum distrugem dăunătorii

Dacă staţi la casă şi aveţi în curte viţă de vie, dar nu ştiţi cum să aveţi grijă de ea astfel încât vara să vă bucuraţi de umbră, iar în toamnă de rod bogat, trebuie să ştiţi că viticultura este o artă complicată şi costisitoare.

Înainte de toate trebuie să vă decideţi ce doriţi în curte, ori o pergolă împodobită din abundenţă cu frunze de viţă de vie de care să vă adăpostiţi de caniculă şi de razele soarelui, fie struguri sănătoşi, care să vă asigure un vin de calitate în timpul iernii. Ambele, spun horticultorii, nu se pot obţine fără tratamente pe care să le aplicaţi la timpul potrivit şi cu substanţe omologate.

Dacă aţi hotărât că vreţi să vă bucuraţi şi de struguri nu doar de umbră, trebuie să aveţi în vedere tratamentele pe care să la aplicaţi în caz viţa de vie are nevoie de ajutor.

Din păcate, ca orice organism viu, viţa de vie este în permanenţă ameninţată de dăunători şi de boli care pot distruge rodul, de aceea este bine ca încă din primele zile de primăvară să urmărim planta şi să-i studiem frunzele cu atenţie.

Cele mai frecvente boli ale viţei de vie

Cel mai întâlnite boli ale viei pe rod sunt făinarea, care atacă toate organele verzi din primăvară până toamna târziu, mana viţei de vie care atacă întâi frunzele tinere apoi inflorescenţele şi ciorchinii tineri, putregaiul cenuşiu care pune în pericol strugurii în pârg.

Dintre cei mai cunoscuţi dăunători, Filoxera este cea mai păcătoasă pentru că atacă rădăcinile viţei de vie. Dăunătorul suge seva plantei şi introduce o substanţă toxică ce produce necrozarea ţesuturilor.  La fel de distrugători  sunt acarienii care hibernează sub solzii mugurilor de la baza coardelor şi în crăpăturile scoaţei butucului. Înţepăturile acarienilor produc atrofierea lăstarilor, avortarea inflorescenţelor şi stagnarea creşterii lăstrailor.

Dacă observaţi că viţa de vie nu se dezvoltă cum trebuie, nu trebuie decât să întoarceţi frunza pentru că acolo, la viţele atacate, se observă uşor atât acarienii adulţi cât şi ouăle depuse.

Molia strugurilor – un dăunător activ aproape întreg anul. Larvele din prima generaţie atacă bobocii florilor, larvele din generaţia a doua se hrănesc cu bobiţele verzi de struguri, iar cele din generaţia a treia, cu boabele de struguri în coacere. Atacate de molie, boabele devin negre şi putrezesc. Ouăle sunt depuse pe bobocii florali, pe frunze şi pe boabele de strugure.

Molia viţei de vie are o singură generaţie pe an şi se formează ca lavră în cocon în crăpăturile butucului sau sub frunzele de pe jos. Primăvara, larvele se hrănesc cu frunze, lăstari florali sau cu boabe înfăşurând cu fire mătăsoase organele atacate. Acea ”pânză” albicioasă, despre care avem tendinţa să spunem că este ”fabricată” de un păianjem nevinovat, nu este altceva decât otravă pentru vie şi trebuie intervenit cu ”medicamente”.

În cazul moliei, la începutul lunii iulie, femelele depun ouă pe dosul frunzelor. Larvele se hrănesc până toamna târziu când se retrag la iernat.

Cum scăpăm de dăunători şi cum tratăm viţa de vie

Combaterea bolilor şi dăunătorilor se face diferenţiat cu substanţe omologate ce se comercializează în fitofarmacii şi alte centre specializate.

Pentru făinare primul tratament se face în vegetaţie atunci când lăstarii au 5-7 cm - spune Rxandra Gâlă, inginer horticultor - al doilea tratament se face în perioada de creştere a lăstarilor până la înflorit (tratament comun pentru făinare şi mană), al treilea tratament pentru făinare şi mană şi moliile generaţiei I se face chiar înainte de înflorire, dar numai la atact puternic al dăunătorilor. Cel de-al patrulea tratament pentru mană şi făinare se aplică la 10-15 zile după înflorire.

Pentru mană, făinare, putregai cenuşiu şi molii din gneraţia a II-ase mai aplică un tratament la închiderea ciorchinilor atunci când boabele au crescut suficient şi constituie un ciorchine, ne sfătuieşte inginerul horticol. Când strugurii intră în pârg se mai aplică un tratament cu produse cuprice pentru a se combate mana, făinarea şi putregaiul cenuşiu. Un ultim tratament pentru putregaiul cenuşiu şi moliile generaţiei a III-a se aplică cu două săptămâni înainte de cules şi se vor folosi substanţe cu perioadă de repaus până la recoltare mai mică de 10-15 zile.

Pentru a vă asigura că rodul viţei de vie este dintre cele mai bune, nu uitaţi de fertilizare. Fertilizarea chimică de bază a plantaţiilor pe rod se face anual: toamna se aplică îngrăşămintele pe bază de fosfor şi potasiu,  iar primăvara la dezmugurire, folosiţi porduse pe bază de azot în două reprize: jumătate de cantitate la dezmugurit şi a doua jumătate după înflorire. În perioada de vegetaţie se pot aplica 4-5 fertilizări cu un complex NPK, odată cu tratamentul fitosanitar.