Procesiune cu icoana ce „scoate diavolii, alungă seceta şi dă rod pântecelor“. Este darul unei împărătese a Bizanţului

De sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, de vineri, 29 aprilie, la câteva aşezăminte din Neamţ se organizează procesiuni cu icoane făcătoare de minuni, una dintre ele fiind la Mănăstirea Bistriţa.

La bisericile care-şi sărbătoresc hramul în ziua Izvorului

Tămăduirii, pe 29 aprilie, cinstind-o prin rugăciuni pe Maica

Domnului vor fi slujbe speciale. În Neamţ, ele vor fi oficiate la

mănăstirile Horaiţa, Horăicioara şi la Bistriţa, ultima dintre ele fiind ctitorie succesivă a patru voievozi: Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareş şi Alexandru Lăpuşneanu. 

Se aşteaptă ca astăzi, la acest lăcaş de cult să fie mii de credincioşi, care îşi prăznuieşte al doilea hram. Ceremonialul va include Sfinta Liturghie, slujba Aghezmei şi procesiunea prin jurul bisericii cu icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana, ce ocroteşte lăcaşul de circa 600 de ani. Despre ea se spune că „scoate diavolii din oameni, vindecă bolnavii, dă rod pântecelor sterpe şi alungă seceta“. 

A fost dăruită, în anul 1401, Doamnei Ana, soţia voievodului Alexandru cel Bun, de către împărăteasa Irina (Ana),

soţia împăratului bizantin Manuel al II-lea Paleologul şi de către patriarhul Matei al Constantinopolului. Un manuscris din secolul al XVIII-lea, atribuit mitropolitului Gheorghe al Moldovei şi Sucevei (1723-1729), păstrat la Arhivele Statului din Piatra Neamţ, conţine o informaţie privind darul. 

„Iar maica lui Andronic Paleolog îi mera numele Anna, împărăteasa lui Mănăil (Paleolog) şi măria sa încă au trimis dar Doamnei Annei fericitului Alexandru Vodă o sfântă icoană, Sfânta Ana, maica Maicii Preacuratei, făcătoare de minuni, ferecată şi împodobită cu cheltuială împărăteasă. Iar Măria sa,

Doamna Ana, o au trimis dar Mănăstirii Bistriţa, fiind făcută sfânta mănăstire de fericitul Alexandru V(oie)v(od) şi Doamna Ana. (...) Şi acestă istorie am scris eu cu condeiul meu, Mitropolitul Gheorghe,

la anul 7231, februarie 19“. 

Renumită în răndul credincioşilor este şi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Horaiţa. În fiecare an, de Izvorul Tămăduirii, este purtată în procesiune până la Schitul Horăicioara, pe un traseu împădurit cu o lungime de circa un kilometru, fiind trecută pe deasupra capetelor participanţilor. 

În apropiere este un izvor care vine de sub muntele Feriga, apa acestuia fiind considerată a avea puteri tămăduitoare. Obiectul de cult este o reprezentare a Maicii Domnului şi se presupune că ar fi fost pictat în secolul al XVIII-lea, fiind aşezat iniţial în prima biserică din lemn a Mănăstirii Horaiţa, care fusese ridicată în anul 1822. 

Marea sărbătoare Izvorul Tămăduirii este închinată Maicii Domnului şi este celebrată în prima vineri de după Paşti. Ea aminteşte de minunea vindecării unui orb, care şi-a recăpătat vederea după ce glasul Maicii Domnului i-a spus lui Leon cel Mare, viitor împărat al Bizanţului, să-l ducă să se spele cu apa dintr-un anumit izvor din apropierea Constantinopolului. 

Vă mai recomandăm să citiţi: 

„Când poliţistul a rostit «Slava Ucraini», tuturor le-au dat lacrimile“. Gestul altruist relatat de Europol

Istorii din alte vremuri. Despre românii din Imperiul Austro-Ungar, refugiaţi de război în România