Cheile Bicazului, dorite iar în Ţinutul Secuiesc. Nou proces de graniţă între Harghita şi Neamţ

Cheile Bicazului, obiectiv turistic de mare interes, sunt iar „dorite“ să facă parte din Ţinutul Secuiesc. Un nou proces de graniţă a fost declarat între Harghita şi Neamţ, reclamant fiind autorităţile din Secuime.

Astfel de litigii au mai fost şi în anii din urmă, ele întinzându-se pe o lungă perioadă de timp. După ce Consiliul Judeţean Harghita a pierdut definitiv, în 2021, un proces ce viza „trecerea“ Cheilor în administrarea sa, se părea că totul s-a teminat în ceea ce priveşte această problemă.

N-a fost să fie, pentru că, pe 13 octombrie 2022, a fost depusă o nouă cerere în justiţie, la Tribunalul Harghita. Reclamant este „Unitatea Administrativă Judeţul Harghita, prin Consiliul Judeţean, pârâţi fiind comuna Bicaz Chei Neamţ, CJ Neamţ, prefecturile şi oficiile de cadastru din cele două judeţe“, după cum se precizează pe site-ul instanţei.

Obiectul cauzei este „anulare act administrativ proces-verbal delimitare”. Prea multe despre noul proces nu se cunosc, deoarece nu a fost stabilit primul termen şi nici nu au fost emise citaţii. Primarul de la Bicaz Chei, Gheorghe Oniga, a spus că nu poate fi vorba decât despre vechea „problemă“ cu graniţa dintre municipiul Gheorgheni şi comuna menţionată.

După 1990, zona defileului a fost un motiv continuu de dispută între autorităţile din Neamţ şi Harghita, acestea din urmă pretinzând că li se cuvine arealul. Litigiul de graniţă a fost soluţionat definitiv, după ani de înfăţişări la diverse instanţe din ţară, pe 13 ianuarie 2021, de către Curtea de Apel Ploieşti.

O grăniţuire din anul 1998

La debutul proceselor, prin 2009, conducerea Consiliul Județean Harghita şi Primăria Gheorgheni susţineau că zona Cheilor le aparţine, deoarece ar fi făcut parte „prin tradiţie“ din Ţinutul Secuiesc. În demersurile lor arătau că graniţa dintre judeţe ar trebui să fie stabilită deasupra defileului, în apropiere de Lacul Roşu.

Într-un proces în primă instanţă, în 2019, Tribunalul Prahova stabilea alt hotar, dar acest lucru a fost contestat de autorităţile nemţene, iar pe data de 13 ianuarie 2021, Curtea de Apel Ploieşti, prin decizie definitivă, desfiinţa soluţia anterioară prin care Cheile Bicazului fuseseră „mutate“ în administrarea oraşului Gheorgheni.

„Litigiul a apărut de la o grăniţuire din 1998, lucrare făcută de oraşul Gheorgheni. S-a întocmit un proces verbal, s-a făcut grăniţuire cu o firmă specializată din Miercurea Ciuc, am semnat şi noi, ca vecini, au semnat şi ei, tot ca vecini şi până la urmă şi-au contestat propriul proces verbal, încheiat şi făcut de ei“, declara primarul Gheorghe Oniga de la Bicaz Chei.

Recent, în zonă a mai apărut o situaţie delicată. La începutul acestei luni, proprietarii chioşcurilor, în marea lor majoritate cetăţeni maghari din Harghita, din bazarul aflat în Cheile Bicazului au primit somaţii de demolare sau de mutare, deoarece constituie pericol pentru circulaţia rutieră şi nu au autorizaţii de construcţie.

Notificarea a fost făcută de către Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov, cea care administrază DN 12C: „Deţinătorii construcţiilor sunt obligaţi ca în termen de 60 de zile de la primirea înştiinţării să execute, pe cheltuiala lor şi fără nicio despăgubire din partea administratorului drumului, demolarea, mutarea sau modificarea acestora“.