Deschiderea cărţii - „inovaţie liturgică gravă“. „Este contrară regulilor stabilite de Biserică pentru săvârşirea cultului“

Credincioşii care aleargă către practica numită „deschiderea cărţii” şi preoţii care o practică se află în păcat, după cum spun unele feţe bisericeşti.

Practica numită „deschiderea cărţii” porneşte de la rânduiala Sfântului Maslu.În cartea „Biserica şi cult pe înţelesul tuturor”, preotul Nicolae Necula explică ce înseamnă această practică şi dacă este justificată.

Potrivit preotului, înainte de a fi cunoscută drept o practică nereligioasă, „deschiderea cărţii” este o rânduială cuprinsă în săvârşirea Sfântului Maslu. 

„În rânduiala acestei Taine, după ultima rugăciune şi ungere se prescrie că preotul care conduce soborul să ia Sfânta Evanghelie, să o dea bolnavului să o sărute şi să o deschidă. Preoţii slujitori o ţin deschisă deasupra capului celui bolnav, iar protosul (primul între preoţii soborului) rosteşte rugăciunea a opta, după care se face miruirea, adică ungerea cu ulei sfinţit”, arată autorul. 

Părintele consideră că este „grav şi condamnabil” că asemenea ,,deschideri" au început să fie solicitate şi să se practice nu numai la Taina Sfântului Maslu, ci în orice altă ocazie şi cu alte cărţi, printre care colecţii de canoane şi legi bisericeşti. 

„Dar orice carte s-ar folosi şi indiferent cine şi pentru ce solicită o asemenea practică, ea rămâne o inovaţie gravă liturgică pentru două motive. Prin ea se introduce un rit sau o practică liturgică pe care nu o găsim în cărţile de cult şi care este contrară regulilor stabilite de Biserică pentru săvârşirea cultului. O asemenea practică compromite credinţa creştină, identificând-o cu superstiţia pentru că i se cere preotului ca, în funcţie de conţinutul textului şi culoarea vignetelor, să facă pronosticuri şi să ofere răspuns solicitărilor”, mai specifică preotul. 

Nicolae Necula continuă şi spune că credincioşii care solicită deschiderea cărţii şi preoţii care practică acest obicei greşesc faţă de Biserică. De asemenea, preotul nuanţează că învăţătura de credinţă şi riturile liturgice trebuie explicate în sensul lor adevărat.

„Deci având natură superstiţioasă şi fiind condamnată de Biserică, ,«deschiderea cărţii» trebuie înlăturată ca necompatibilă şi nedemnă de scopul major al Tainei Maslului şi al slujirii preotului”, conchide preotul. 

De aceeaşi părere este şi celebrul duhovnic sucevea, Ilarion Argatu. Într-un interviu filmat, preotul spune că „deschiderea cărţii” este un păcat. „La cărţi scrie că, într-adevăr, se deschide cartea pentru cei care sunt bolnavi atât de tare, încât nu ştiu dacă mai trăiesc sau mor. Şi cheamă doi sau trei preoţi la rugăciune. Îi pune epitrahilul pe cap şi se deschide cartea pe viaţă sau pe moarte. Şi preoţii deschid cartea, dacă e pe roşu înseamnă viaţă, dar dacă e pe negru înseamnă moarte”. 

Citeşte şi: 

Ce se întâmplă când preotul "deschide Cartea"