Incursiune pe tărâmul dinozaurilor pitici care populau Ţara Haţegului

Turiştii care ajung la sfârşitul acestei săptămâni în Retezat sunt invitaţi să asiste la o serie de evenimente inedite. În perioada 22 – 24 iunie au loc Zilele Geoparcului Dinozaurilor din Ţara Haţegului, iar vizitatorii sunt invitaţi la şezători, expoziţii şi la inaugurarea unei case a dinozaurilor pitici în localitatea Sânpetru.

Casa dinozaurilor pitici, spun organizatorii evenimentului, este un muzeu experimental, unde vizitatorii vor putea afla povestea animalelor preistorice din aceste ţinuturi şi vor putea vedea cum arătă fosilele acestora.

„Casa Dinozaurilor Pitici are la rândul ei o poveste aparte. Ea a fost, printre altele, sediu de primărie,  sediu de CAP, iar ultima destinaţie a fost aceea de cârciumă. Astfel, Casa dinozaurilor Pitici devine, probabil, prima cârciumă sătească din România transformată în spaţiu cultural”, a declarat Alexandru Andrăşanu , directorul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului, Universitatea din Bucureşti.

În zona satului Sânpetru de la marginea Haţegului au fost descoperite fosile de dinozauri.

Ce este geoparcul:
Geoparcul Dinozaurilor este un parc natural ce cuprinde întreaga Ţară a Haţegului. A fost declarat arie protejată de interes naţional în 2004. "Factorul cheie care personalizează acest teritoriu este reprezentat de siturile cu resturi de dinozauri de vârstă Cretacic Superior. Dinozaurii pitici din Depresiunea Haţeg sunt unici în lume, importanţa ştiinţifică şi atractivitatea lor fiind sporită prin descoperirile de cuiburi cu ouă şi embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor şi a unei reptile zburătoare”, îl descriu reprezentanţii Geoparcului.

Alte ştiri despre Ţara Haţegului:

FOTO Povestea celei mai vechi biserici de piatră din ţară: Biserica Densuş, ridicată pe locul unui templu păgân al romanilor

În biserica din Densuş, slujbele se ţin neîntrerupt de şapte secole. Zidurile lăcaşului de cult au fost construite din rămăşiţele fostului oraş Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

FOTO Povestea fără happy-end a castelelor ultimilor baroni din Ardeal

Timpul şi nepăsarea oamenilor s-au dovedit necruţătoare cu soarta unora dintre cele mai frumoase conace din Ţara Haţegului şi de pe Valea Mureşului.

Incredibila poveste a lui Franz Nopcea: savantul excentric până la ultimul glonţ

Ultimul baron din clanul Nopcea (Noapte) s-a născut în Deva în 1877 şi a stăpânit, până spre sfârşitul vieţii, mai multe conace din Ţara Haţegului. Aventurierul Franz Nopcea a fost nepot al celebrului „Faţă Neagră”, un nobil ardelean bogat, subiect al unei legende potrivit căreia noaptea se deghiza şi devenea jefuitor la drumul mare.

FOTO Un castel al nobililor din Ţara Haţegului a devenit un monument al groazei şi nepăsării

Castelul Nalaţ-Fay de la marginea oraşului Haţeg s-a transformat în ultimii ani într-o ruină menită să îi sperie pe turiştii care ajung în Ţara Haţegului.

Vă recomandăm şi:

Hunedoara secolului XIX, descrisă de un londonez: şocat de traiul ţiganilor, dar fascinat de castel şi de ţinutul aurului

Hunedoara anilor 1950, văzută de spionii străini: relatări despre anti-comunişti, acte de sabotaj, atacuri ale partizanilor

FOTO Muntele de aur al Hunedoarei: povestea vechiului orăşel minier Săcărâmb, Eldorado din secolele trecute