Video Blestemul celor mai valoroase comori antice din România, dispărute în mod straniu pentru totdeauna VIDEO

Nenumărate comori și vestigii antice valoroase descoperite în așezările dacice și romane din România au dispărut pentru totdeauna. Aurul, argintul și monumente unice și-au pierdut urma la scurt timp după descoperirea lor.

Ruinele stațiunii termale romane „Ad Aquas Herculi Sacras” (acum numită Băile Herculane din Caraș-Severin) au fost scoase la iveală începând din secolul al XVIII-lea, după ce timp de peste un mileniu au rămas ascunse în pădurile și munții traversați de apele Cernei.

Localnicii au dat atunci peste rămășițele unor temple și băi antice, ale unui amfiteatru și peste numeroase monumente şi statui închinate zeilor Hercules, Esculap şi Higeea, dar și numeroase inscripții și monede care ofereau informații despre așezarea prosperă din epoca romană.

O mulțime de vestigii antice s-au pierdut, însă, pentru totdeauna, în apele Dunării, în drumul lor de la Băile Herculane (video) spre colecțiile de la Curtea imperială a Vienei.

„Aceste bogăţii istorice au fost transmise, parte muzeului din Viena, parte, dimpreună cu multe alte antichităţi din Ardeal, împodobesc până astăzi şalele bibliotecii imperiale. Transportul din anul 1755 nu văzuse locul destinat, pe semne nici Dumnezeu n-a voit ca toate amintirile străbunilor noştri să fie păstrate la străini, căci corabia, ce ducea relicviile noastre, se scufundase în Dunăre, lângă Budapesta”, informa istoricul Traian Simu, în 1924.

Comorile din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, scufundate în Mureș

Ruinele fostei colonii Ulpia Traiana Sarmizegetusa (video) din Hunedoara au fost scoase la iveală de la începutul secolului al XIX-lea, de localnicii care au văzut în valorificarea lor o posibilitate de prospera. Monumentele antice erau vândute ca materiale de construcții, iar marmura care le împodobea era măcinată și transformată în var.

„Gazda noastră, care deţine această parte a satului, părea mândră în a ne spune bunele speculaţii pe care le-a făcut în vânzarea pietrelor mari, care au acoperit părţile şi suprafaţa locului,vecinilor săi care construiau case”, informa călătorul englez John Paget, care a vizitat ruinele fostului oraș antic la mijlocul anilor 1830.

Familiile bogate din Țara Hațegului au făcut o pasiune pentru a colecționa vestigii aduse din Sarmizegetusa romană, iar castelele lor au fost împodobite cu antichități prețioase.

Castelul familiei Kendeffy (video) aflat în satul Sântamaria Orlea, a fost unul dintre locurile de depozitare a celor mai valoroase vestigii provenite din ruinele fostului oraș roman.

Multe dintre ele au luat calea Vienei, însă au avut soarta relicvelor descoperite la Băile Herculane.

„În odăile castelului se află mai multe pietri romane, cu inscripții aduse de la Sarmizegetusa, partea cea mai mare însă le-a fost dăruit Nicolae Kendeffy în anul 1733 colonelului Arisosti ca să le transporte la Viena. Dar pluta pe care au fost încărcate la Deva s-a scufundat lângă Seghedin, în Mureș, și s-au pierdut toate”, scria dr. Jacob Radu, în „Istoria vicariatului greco-catolic al Hațegului” (1913).

Comori dacice dispărute fără urmă

De la începutul secolului al XIX-lea, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au fost scormonite de nenumăraţi căutători de comori, iar cele mai preţioase tezaure au fost urmarea activităţilor de braconaj arheologic.

Multe dintre artefacte au fost traficate pe piaţa neagră, pierzându-şi urma, poate pentru totdeauna.

Unele au fost recuperate, cu mari eforturi, de autorităţile române. Arheologii au avut mai puţin noroc ca braconierii în găsirea tezaurelor valoroase, aceştia din urmă fiind adesea mai bine dotaţi în ce priveşte logistica.

Potrivit unui bilanţ al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, dintre artefactele descoperite de căutătorii de comori în cetăţile dacice şi traficate pe piaţa neagră, sunt urmărite în continuare, prin Interpol, mai multe tezaure antice valoroase: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 36 piese; mai multe tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.035 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 231 monede; cinci scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur (din cele cel puțin 24 de brățări dacice de aur descoperite de braconieri), tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc.

Raportul vizează însă doar tezaurele despre care anchetatorii au date certe cu privire la descoperirea și traficarea lor. Totuşi, în ultimele două decenii, zeci de mii de bunuri culturale (peste 56.000 numai în perioada 2000 - 2015) au fost recuperate de autorităţile române, potrivit unui raport al Poliţiei Române. Valoarea lor este estimată la cel puţin patru milioane de euro.