Fostul ministru al Finanţelor, Anca Dragu, despre impozitul pe gospodărie: „O să ne trezim infractori cu toţii“

Fostul ministru al Finanţelor în guvernul Cioloş, Anca Dragu, a participat la o dezbatere pe problema impozitului pe gospodărie la Facultatea de Istorie din Galaţi, la care au luat parte şi specialişti în domeniu, dar şi oameni de afaceri şi simpli contribuabili.

Asociaţia ”Ţine de noi” împreună cu fundaţia Hanns Seidel-România, asociaţia Eurotens, Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie şi Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii ”Dunărea de Jos” a organizat pe 29 mai o dezbatere pe marginea controversatului proiect ce priveşte introducerea impozitului pe gospodărie. 

Măsura face parte dintr-o serie de reglementări propuse de Guvernul României şi se află în prezent în dezbatere publică. La dezbaterea de la Facultatea de Istorie din Galaţi, moderată de Stoica Cristinel Popa, asistent universitar şi absolvent al universităţilor Stanford şi Harvard, a participat şi fostul ministru al Finanţelor, Anca Dragu, care a punctat problemele cu care s-ar confrunta statul român dacă actualii guvernanţi vor introduce controversatul impozit. 

”Cred că în primul e nevoie de o comunicare activă, poate chiar una agresivă, legat de motivaţia şi toate elementele unui asemenea impozit. Altfel, ce facem? O să ne trezim că devenim cu toţii infractori, evazionişti, fără să vrem, pentru că nu ştie ce să depunem, când să depunem şi cum să depunem”, a declarat Anca Dragu. 

Fostul ministru susţine că nu putem avem peste noapte zeci de mii de consultanţi fiscali plătiţi de stat, iar dacă aceştia vor fi prinşi în sistemul bugetar, nu se vor mai justifica departamentele financiar-contabile de la primării, consilii judeţene şi alte instituţii publice. Cert este că va fi nevoie de o serie de discuţii cu Comisia Europeană, astfel încât să se clarifice ce regim vor avea consultanţii fiscali. 

Hilar este că nici măcar nu avem 35.000 de consultanţi fiscali, fiind înscrişi oficial cam 5.000 de consultanţi, dintre care doar 3.000 sunt activi. O altă problemă aproape insurmontabilă este faptul că ANAF este departe de a intra în era digitală.

Milioane de români vor completa hârtii către ANAF

Fostul ministru de Finanţe a ţinut să precizeze că abia după 2019 vom putea vorbi de un ANAF informatizat, astfel că ideea ca milioane de români să completeze hârtiuţe şi să le depună la Finanţe frizează ridicolul, pentru că s-ar ajunge la blocarea efectivă a instituţiei. Anca Dragu susţine că autorităţile trebuie să aibă mai întâi o imagine macroeconomică a impactului acestui impozit asupra populaţiei şi bugetului de stat, iar apoi trebuie să se explice ce se urmăreşte în mod concret cu acest nou sistem de fiscalizare. 

În opinia fostului ministru de Finanţe, sistemul fiscal actual ar trebui păstrat, dar simplificat mult, astfel încât contribuabilul să nu îşi mai piardă timpul şi banii completând tot soiul de hârtii. Răzvan Orăşanu, fost preşedinte al AVAS, în prezent preşedinte al asociaţiei ”Ţine de noi”, a precizat că nimeni nu ştie încă cum se va traduce noţiunea de ”gospodărie” în viziunea guvernanţilor. ”Va fi doar mama, tatăl şi fiica? Includem aici şi socrii,dar şi femeia de serviciu?”, s-a întrebat retoric analistul economic. 

Concluzia dezbaterii a tras-o o pensionară: ”În România, mai bine de jumătate din populaţie este analfabetă funcţional. Nu ştie să folosească un calculator sau să completeze o declaraţie la Finanţe. Un sfert din populaţie este analfabetă. M-au oprit zilele trecute doi tineri şi m-au rugat să le scriu o felicitare către o fată. Eu am vrut să le dau un pix, iar ei mi-au spus <<noi nu ştim să scrim>>. Ăştia vor face ceea ce speră decidenţii noştri rupţi de realitate?”