Cine sunt masonii vechiului Focşani. Membrii grupării au decretat: Investiţia în educaţie, cel mai important deziderat

Fostul judeţ Putna a avut un rol important pe harta ţării, la sfârşitul secolului al XIX-lea, prin oamenii de seamă care erau şi reprezentanţi ai marilor loje francmasonice româneşti.

Masoneria a jucat un rol important în dezvoltarea societăţii româneşti, iar acest lucru a putut fi demonstrat şi în teritoriu, prin oamenii importanţi ai acelor ţinuturi.

În Vrancea, cei care s-au ocupat de acest subiect al francmasoneriei au aflat lucruri interesante despre lojile masonice care au funcţionat în acest ţinut, mai ales că se ştie că masoneria a jucat un rol important în realizarea Unirii Principatelor Române de la 1859, prin reprezentanţi de seamnă care şi-au pus amprenta asupra istoriei României şi a poporului.

Este şi cazul profesorul Bogdan Constantin Dogaru, din Panciu, un cercetător al istoriei francmasoneriei din Vrancea, care a descoperit că prima lojă francmasonă atestată documentar în fostul judeţ Putna a fost „Loja Aurora”, constituită pe 3 decembrie 1880, sub obedienţa Marii Loje Naţionale Române.

„Primul ei maestru venerabil a fost dr. C. Georgescu. Ceilalţi demnitari au fost T. Velianu-prim supraveghetor, C. Hariton-al doilea supraveghetor, C. Vlădescu-orator, R. Demetrescu-secretar, J. Mossor-trezorier, N. Papasolu-ospitalier, I. Haret-maestru de ceremonii şi S. Feldman-custode. Deşi se dorise ca Orientul Focşani, «Cuibul unirii», să aibă cea mai ilustră lojă, începutul dominat de pasiuni se va dovedi deosebit de dificil”, scrie Bogdan Constin Dogaru într-o lucrare dedicată francmasoneriei din judeţul Vrancea.

S-au făcut şi desfăcut multe loje masonice

Astfel, potrivit acestuia, în anul 1882, doctorul Ion Macridescu, naşul de cununie de mai târziu al căpeteniei legionare Corneliu Zelea Codreanu, formează împreună cu alţi masoni din judeţ o altă lojă, „Unirea”, tot la Focşani, dar sub obedienţa Marelui Orient din Roma-Italia.

Unul dintre iluştrii francmasoni care s-au implicat în mod direct în viaţa publică a Focşaniului a fost şi Rachtivan Savel, profesor de matematică la Liceul Unirea, fondator în 1895 al celui de-al doilea grup de ştiinţe ezoterice ce s-a constituit în România după introducerea Ordinului Martinist.

”Rachtivan Savel, profesor la Liceul Unirea, va avea iniţiativa înfiinţării unei societăţi de ajutorare a elevilor săraci care aveau rezultate bune la învăţătură. Renumitul dascăl va promova mai ales dezvoltarea învăţământului, fiind un cunoscut editor de manuale şcolare”, precizează Bogdan Constantin Dogaru.

Din rândul masonilor militari din Focşani se disting maiorul Gheorghe Pastia, renumitul filantrop care a construit din banii săi două monumentale clădiri, practic astăzi cele mai importante edificii culturale din Focşani, Ateneul Popular şi Teatrul Municipal, ambele purtându-i numele.

Tot în perioada sfârşitului de secol XIX s-au remarcat ca deosebit de active ordinele şi societăţile fraterne evreieşti, una dintre acestea fiind Loja „Instrucţiunea” din Focşani, care conducea practic comunitatea israelită din oraş, dar întreţinea şi Şcoala Primară Israelită de Băieţi.

De altfel, în 1881, la Focşani a avut primul congres sionist al Uniunilor Sioniste din România, cu scopul recolonizării teritoriilor din Ţara Israel. La congres au participat 56 de delegaţi care au reprezentat 33 de organizaţii sioniste locale, organizaţii care reprezentau aproximativ 70.000 de activişti evrei, o treime din evreii români.

Primul congres sionist, la Focşani

„Nu întâmplător a fost ales Focşaniul ca loc al desfăşurării Congresului Sionist, oraşul fiind pentru români un simbol al Unirii din 1859, dorindu-se a fi un exemplu şi pentru evrei. Din documentele de arhivă aflăm faptul că „Instrucţiunea” îşi sprijinea coreligionarii pentru a obţine drepturile cetăţeneşti, pe elevii evrei săraci şi împărţea gratuit lemne de foc populaţiei nevoiaşe. Este evidentă importanţa covârşitoare pe care au avut-o lojile francmasonice, ordinile iniţiatice şi societăţile fraterne, fie ele româneşti sau evreieşti, la îmbunătăţirea situaţiei materiale şi sanitare a oropsiţilor, dar mai ales la propăşirea culturală şi spirituală a societăţii putnene”, concluzionează profesorul Bogdan Constantin Dogaru.

Alături de cei menţionaţi mai sus, printre masonii celebri ai Vrancei îi regăsim pe scriitorul Duiliu Zamfirescu, deputatul de Putna Mihail Kogălniceanu, poetul Grigore Alexandrescu, Ştefan Golescu, mr. Gheorghe Şonţu, magistratul Theordor Ienibace, avocatul Neagu Şt. Dumitru, Herman Freier.