Caravana Dunării poposeşte pe faleza Cazinoului din Constanţa
0Caravana Dunării soseşte la Constanţa marţi, 9 iunie, între orele 10 şi 20, pe Faleza Cazino Constanţa, în parcarea de lângă Comandamentul Flotei.
Caravana Dunării este o campanie informativă a World Wide Fund, în parteneriat cu Mare Nostrum, care îşi propune să aducă în atenţia publicului larg ameninţările cu care se confruntă Dunărea, ecosistemele şi comunităţile care depind de fluviu, precum şi soluţiile existente. Specialiştii şi voluntarii WWF şi Mare Nostrum vor oferi mai multe informaţii despre speciile pe care le întâlnim de-a lungul Dunării, precum şi despre fluviu şi Marea Neagră, prin intermediul mai multor materiale interactive şi jocuri.
Iubitorii de natură vor putea să îşi testeze cunoştinţele în cadrul unui quiz inedit despre Dunăre, iar copiii vor putea să realizeze diferite puzzle-uri. În plus, vizitatorii se vor putea bucura de o expoziţie foto inedită şi vor putea testa pachetul educativ „Cartea Mării Negre” (Black Sea Box), dedicat cunoaşterii şi protejării Mării Negre.
„Mediul marin încă se confruntă cu multe probleme, iar Mare Nostrum este alături de cei care luptă pentru rezolvarea lor“, a declarat Mihaela Cândea, director executiv ONG Mare Nostrum.
„În educaţia pentru natură se spune că protejăm mai uşor ceea ce iubim şi iubim mai uşor ceea ce cunoaştem. De aceea, este o bucurie şi o onoare să le putem oferi participanţilor la eveniment şi tuturor celor interesaţi experienţa de a «răsfoi» o Carte a Mării Negre, care le va fi ghid interactiv pentru a înţelege şi cunoaşte mai bine acest univers complex şi fascinant – de la numeroasele specii ale acestui ecosistem, de la geografie şi formare, până la relaţiile pe care noi oamenii le avem cu Marea Neagră“, precizează Cătălina Murariu, coordonator Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă la WWF-România.
Caravana Dunării îşi va continua apoi drumul către Tulcea (11 iunie) şi Mahmudia (12 iunie). Până la sosirea Caravanei însă, iubitorii de natură sunt invitaţi să testeze aplicaţia „Salvează râul!”, primul joc educativ axat pe protejarea ecosistemelor dunărene.
Ecosistemele de apă dulce
Marea Neagră depinde în cea mai mare parte de apa adusă de fluviu, fiind o mare închisă. Astfel, toate ameninţările cu care se confruntă fluviul au un impact şi asupra Mării Negre, dar mai ales asupra speciilor care trăiesc atât în fluviu, cât şi în mare.
Sectorul Dunării Inferioare, între Porţile de Fier şi gurile de vărsare ale deltei, este ultimul sector al fluviului Dunarea caracterizat prin curgere neîntreruptă a apei. Datorită curgerii libere a apei, pe acest sector fluviul prezintă încă numeroase braţe şi ostroave cu plaje cu nisip fin şi păduri naturale de plop, salcie şi arin. Însă şi acest sector al Dunării a suferit modificări, în special din cauza îndiguirii luncii inundabile şi desecării mlaştinilor şi bălţilor aflate în lungul fluviului şi transformarea lor în terenuri agricole. Toate aceste zone inundabile, denumite zone umede, erau importante pentru depunerea icrelor de catre peşti şi zone de cuibărit pentru numeroase specii de păsări migratoare. În plus, din cauza dragării intense a albiei, fluviul se adânceşte şi determină scăderea nivelului apei subterane din luncă, fapt ce duce la uscarea pădurilor de luncă fără de care sute de specii - păsări, amfibieni, fluturi şi specii acvatice - vor dispărea.
Un alt factor ce a modificat comportamentul fluviului îl reprezintă hidrocentralele. Peste 60 de au fost construite pe Dunăre, iar în timp acestea au contribuit la pierderea ecosistemelor şi a beneficiilor oferite gratuit oamenilor. Cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre este cea de la Porţile de Fier I, care în decursul timpului a dus la o serie de modificări în funcţionarea naturală a fluviului şi ecosistemelor sale. Din cauza barajului, sturionii, cei mai mari peşti de apă dulce din lume, nu mai pot migra în amonte pentru reproducere. În plus, din cauza pescuitului ilegal pentru caviar aceşti peşti sunt pe cale de dispariţie.
Beneficiile reconstrucţiei ecologice
Ecosistemele de apă dulce ale Dunării Inferioare îndeplinesc servicii esenţiale de mediu: protecţia împotriva inundaţiilor, apă potabilă, lemn, biomasă, oportunităţi de turism şi recreere, peşte şi alte surse de hrană. În România, WWF implementează proiecte de reconstrucţie ecologică la Mahmudia (judeţul Tulcea) şi Gârla Mare (judeţul Mehedinţi).
Mahmudia este una dintre cele mai importante localităţi aflată de-a lungul braţului dunărean Sfântu Gheorghe. Se bucură de o biodiversitate impresionantă, în ciuda activităţilor agricole derulate în timpul Comunismului, în urma cărora o bună parte din zona deltaică s-a pierdut. La finalizarea proiectului de reconstrucţie ecologică, 924 ha vor fi reconectate la circuitul natural, în beneficiul naturii şi al comunităţii.
Situl Natura 2000 Gruia - Gârla Mare din judeţul Mehedinţi este o zonă de mlaştină şi pădure inundabilă situată în lunca inundabilă a Dunării pe 2 756 ha. Legătura directă a zonei umede Gârla Mare cu Dunărea a fost întreruptă odată cu construirea în anii 1980 a unei ferme piscicole ale cărei bazine şi iazuri au fost ferite de inundaţii prin diguri. Bazinele fermei piscicole sunt alimentate în principal cu apă de la izvoarele de la baza terasei Dunării sau prin pomparea apei din Dunăre, dar în prezent, cea mai mare parte a fermei piscicole nu este utilizată pentru piscicultură. În plus, poluarea apei este o problemă, în principal din cauza depozitelor ad-hoc de deşeuri şi gestionarea acestora în mod nesustenabil în întreaga zonă. La acestea se adaugă şi lipsa circulaţiei apei pe perioada verii, care din cauza regimului hidrologic controlat de ferma piscicolă duce la apariţia fenomenului de eutrofizare.
Caravana Dunării face parte dintr-un proiect ce se va desfăşura timp de şapte ani, a cărui viziune este refacerea unor zone umede şi lunci inundabile din lungul Dunării şi al afluenţilor săi.
Vă mai recomandăm