Principiile Rezoluţiei Unirii de la 1918, încă valabile: „S-a dorit o Românie mare, dar şi o Românie nouă”
0Actul care a consfinţit, la 1 Decembrie 1918, crearea României Mari, prevedea înfiinţarea unui stat nou pe baza unor principii actuale şi astăzi, precum libertatea presei şi a cuvântului, drepturi pentru „muncitorime”, votul universal, „un regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice”.
„Rezoluţia pentru Unire“, redactată la Alba Iulia în preziua Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918, conţinea, pe lângă formarea României Mari, şi cele mai noi principii democratice ale vremii, care mai sunt şi astăzi de actualitate. Astfel, în Rezoluţie găsim prevederi sociale, economice şi politice precum: „Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti”; „Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, cari sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din apus”; „Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament”; „Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.” Un punct important l-a constituit, de asemenea, reforma agrară, în urma căreiaţăranii au primit pământ.
România Mare şi România Nouă
„Adevărul” a vorbit pe această temă cu istoricul clujean Vasile Puşcaş, autorul mai multor volume despre Unire, ultimul fiind lansat chiar în centenarului reîntregirii României - „Marea Unire 1918. România Mare. Acte si documente”, o relatare amplă a desăvârşirii procesului de constituire a statului naţional modern România.
Istoricul a susţinut că, pe lângă Unire, rezoluţia prevedea înfăptuirea unei Românii Noi: „Şi generaţia Marii Uniri a dorit o Românie Nouă, nu doar o Românie Mare. Rezoluţia de la Alba Iulia, documentele Unirii din Chişinău şi Cernăuţi au susţinut desăvârşirea unităţii naţionale şi statale româneşti, aspirând la o Românie modernă, democratică, dezvoltată, ancorată în fluxul evoluţiei civilizaţiei secolului al XX-lea”.
Puşcaş a mai susţinut că Rezoluţia Unirii a fost şi un proiect de stat român modern din punct de vedere social, economic şi politic. „Din păcate, Brătianu şi apoi Ferdinand au considerat că sunt de ajuns reforma agrară şi cea electorală. În rest, a rămas România veche”, a mai precizat istoricul.
Rezoluţia UNirii de la Alba Iulia. FOTO: Cimec.ro
Datoria vieţii noastre
Profesorul clujean susţine că de Ziua Naţională trebuie să „rememorăm efortul generaţiilor care au pus bazele constituirii naţiunii române, să vedem realist unde suntem astăzi, dar mai ales să ne propunem aspiraţiile care vor da unitate, coerenţă sporită, dinamism şi dezvoltare durabilă naţiunii române şi statului naţional-România”. Puşcaş crede că este de datoria noastră să reconstruim încrederea în naţiunea română. „Trebuie să iubim pământul nostru”, spune Puşcaş, adăugând că trebuie să şi promovăm în întreaga lume talentele şi abilităţile românilor.
„Avem capacitatea unei regenerări naţionale. Este necesar să mobilizăm competenţele Academiei Române, Universităţilor, creatorilor şi inovatorilor din toate domeniile economice, sociale, cultural-artistice etc pentru a elabora o Strategie de Ţară care să ne înmănuncheze pe toţi cetăţenii României într-o energie naţională pentru a înfăptui, în sec.al XXI-lea, dezvoltarea pe care o merită naţiunea română”, mai spune Puşcaş.
CITAT – „Rezoluţia de la Alba Iulia a susţinut desăvârşirea unităţii naţionale şi statale româneşti, aspirând la o Românie modernă, democratică, dezvoltată, ancorată în fluxul evoluţiei civilizaţiei secolului al XX-lea” Vasile Puşcaş