„Lacul de legivat” de la Pata Rât nu există pentru singura instituţie care poate face analize oficiale. Pârâul „depăşeşte cu mult limitele”
0„Regimul nutrienţilor şi al condiţiilor de oxigenare sunt mult peste limite”, arată într-un răspuns pentru „Adevărul” singura instituţie care are atribuţii oficiale în analizarea compoziţiei levigatului de la Pata Rât - Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa. Răspunsul se referă doar la pârâul Zăpodie, şi nu la „lacul” de levigat, acumulare de lichid toxic care se întinde peste 8 hectare. De ce? Competenţele instituţiei se reduc la pârâu.
Reprezentanţii Consiliul Judeţean Cluj şi Agenţia de Mediu au declarat pentru „Adevărul” că analiza făcută de Universitatea Sapienţia privind compoziţia „lacului” de levigat de la Pata Rât şi a pârâului din apropiere – Zapodie - care se scurge în Someş, nu este relevantă deoarece nu este realizată de o instituţie autorizată. Singura instituţie care poate, oficial, să realizeze aceste analize este Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa. 0
„Adevărul” a cerut instituţiei să precizeze care sunt analizele oficiale realizate de către Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa (ABAST), prin Laboratorul Regional de Calitatea Apelor Cluj.
„Mult peste limite”
„Pe râul Zăpodie, în aval de depozitul neconform de deşeuri, a pus în evidenţă concentraţii ridicate pentru parametrii relevanţi pentru acest tip de impact, respectiv pentru regimul nutrienţilor şi al condiţiilor de oxigenare, mult peste limitele prevăzute pentru tipologia corpului de apă Ro 18, la indicatorii de calitate CCOCrom şi azot total”, se arată în răspunsul pentru „Adevărul”. Totuşi, răspunsul ABAST este vag deoarece nu precizează cu cifre în ce constă depăşirea limitelor legale. De asemenea, nu sunt precizate care sunt valorile înregistrate în cazul acumulării de levigat, care s-a transformat într-un adevărat „lac” la poalele depozitului de deşeuri.
Purtătorul de cuvânt al ABAST a declarat pentru „Adevărul” că acumularea de levigat nu intră în aria de interes a instituţiei. ”Noi avem competenţă doar în ceea ce priveşte pârâul”.
Precizăm că un expert de la ABST , Costică Sofronie, a declarat pentru Ziua de Cluj că deversarea lacului de levigat în pârâul Zapodie şi apoi în Someş poate provoca un scandal de mediu internaţional.
Ce spun Apele Române
Vă prezentăm răspunsul furnizat la solicitarea Adevărul de ABAST.
„Conform metodologiei de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă realizată pe baza prevederilor Directivei Cadru Apa 2000/60/EC, în cadrul Sistemului Naţional de Monitoring Integrat al Apelor, starea corpului de apă Zăpodie înregistrată în anul 2016 a fost moderată, fiind determinată atât de valoarea elementelor biologice, precum şi de indicatorii specifici elementelor fizico-chimice suport (regimul nutrienţilor – amoniu, azotiţi, azotaţi, azot total, fosfaţi şi ai condiţiilor de oxigenare – Oxigen dizolvat) înregistrate pe parcursul anului.
La fel ca şi în anul anterior, în prima parte a anului 2017, starea ecologică a corpului de apă Zăpodie s-a încadrat în limitele celei moderate, conform Buletinului de calitate realizat pe baza analizelor efectuate în semestrul I 2017, prin Programul de Monitoring Integrat al Apelor, păstrând aceleaşi caracteristici în contextul unui regim hidrologic normal.
Monitoringul calitativ asigurat de către Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa, prin Laboratorul Regional de Calitatea Apelor Cluj, pe râul Zăpodie, în aval de depozitul neconform de deşeuri, a pus în evidenţă concentraţii ridicate pentru parametrii relevanţi pentru acest tip de impact, respectiv pentru regimul nutrienţilor şi al condiţiilor de oxigenare, mult peste limitele prevăzute pentru tipologia corpului de apă Ro 18, la indicatorii de calitate CCOCrom şi azot total.
De asemenea, campaniile lunare de monitoring stabilite pentru râul Zăpodie, realizate după producerea evenimentului de surpare a unei părţi din depozit, având ca efect obturarea unei porţiuni din albia cursului de apă Zăpodie (iulie, august, septembrie, octombrie) pun în evidenţă impactul calitativ pe care depozitul de deşeuri Pata Rât îl realizează asupra cursului de apă, în condiţiile unui regim deficitar în precipitaţii şi în lipsa unui debit de diluţie a levigatului ca urmare a blocării curgerii libere a râului.”
Citeşte şi