Cimitirul Hajongard pe lista UNESCO, între dorinţă şi putinţă

O propunere venită de la Budapesta ar putea declanşa mecanismul care să pună Clujul pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Un înalt oficial din Ungaria a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că va solicita Guvernului României să declanşeze procedurile pentru includerea pe lista UNESCO a Cimitirului Central din Cluj-Napoca.

Vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjen, a publicat vinerea trecută pe site-ul Parlamentului de la Budapesta intenţia de a solicita oficial României demararea procedurilor pentru includerea Cimitirului Central din Cluj-Napoca, denumit şi Hajongard, pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Oază de istorie

Hajongard este cel mai vechi cimitir medieval din ţară care încă se află în folosinţă, potrivit autorului cărţii de istorie locală „Povestea «oraşului-comoară»", Jozsef Lukacs.

Nucleul cimitirului se întinde pe o suprafaţă de 10-15 hectare, care la începutul secolului al XX-lea a fost dublată. Cel mai vechi mormânt datează de la mijlocul secolului al XVI-lea, atunci când Consiliul Orăşenesc a decis ca pe terenul denumit popular „Hasengarten" (Grădina cu iepuri - n.r.) să fie înfiinţat un cimitir unde să fie îngropaţi toţi cei care vor dori acest lucru, indiferent de religie, de naţionalitate sau de categorie socială.

„Nu ştiu câte şanse ar avea Hajongardul să ajungă pe lista UNESCO, însă, în mod cert, orice recunoaştere ar fi binevenită. Din punct de vedere istoric, cultural, sau din punct de vedere al istoriei artei, Hajongardul merită salvat", a apreciat Jozsef Lukacs.

Pelerinaj în inima Clujului

În miezul verii, cimitirul este verde şi primitor. „E o grădină, e un Panteon al Clujului, un loc cum nu mai este în oraş", se aude vocea a unui moşneag, adăpostit la umbra unui stejar ce pare că îi e de-o seamă. Bărbatul, îmbrăcat la costum, îşi mişcă greu mâna, arătând cu degetele firave spre prieteni şi cunoscuţi, pe care soarta i-a păstrat acum vii doar în amintiri. „Sunt poeţi, sunt scriitori, episcopi, actori excepţionali de la Teatrul Maghiar ... Tot al doilea mormânt aparţine unei personalităţi. Aici, eşti înconjurat de poveşti", suspină Mihai Guttman. Are 85 de ani, dintre care ultimii şi i-a petrecut într-un pelerinaj constant spre  mormântul celei care i-a fost cândva soţie.

La umbra altui copac înalt îşi duce somnul de veci Nicolae Abramescu, reputat profesor universitar de matematică. Soţia nepotului său, doamna Lorica, îi aranjează mormântul, pregătindu-se să aprindă câteva lumânări. „A scris foarte multe tratate, o sumedenie de lucrări. Era bun prieten cu Ţiţeica (Gheorghe Ţiţeica, matematician, membru al Academiei Române - n.r.) şi era genul acela de persoană iubită de întreaga familie", îşi aminteşte Lorica Miclea.

Alte priorităţi

Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS) este organismul care evaluează monumentele nominalizate pentru includerea pe lista UNESCO. Preşedintele pe România al ICOMOS, Sergiu Nistor, consideră propunerea una cu puţine şanse de materializare. „Lăsând la o parte faptul că acolo îşi duc somnul de veci foarte multe personalităţi, deşi acest lucru este în beneficiul unei posibile recunoaşteri UNESCO, obiectivul în cauză trebuie să prezinte argumente puternice din punct de vedere cultural şi artistic", a declarat Sergiu Nistor. El a completat că, în momentul de faţă, România încearcă să aducă pe lista de aşteptare pentru includerea în patrimoniul mondial zona Roşia Montană. „Am avut discuţii cu colegii din Ungaria, însă ei nu au pomenit niciodată că ar fi interesaţi ca şi Hajongardul clujean să fie inclus pe această listă", a încheiat Nistor.

Roşia Montană stă şi pe buzele preşedintelui comisiei parlamentare pentru relaţia cu UNESCO, deputatul clujean Horia Uioreanu, atunci când vine vorba de obiective pe care România să le propună pentru includerea în patrimoniul mondial. „Există deocamdată alte priorităţi pe care le avem în vedere", a comentat pentru „Adevărul" deputatul.

Poveşti şi miresme

Departe de dezbaterile de la Budapesta şi Bucureşti, doamne şi domni ca Mihai Guttman sau Lorica Miclea cutreieră la finalul fiecărei săptămâni aleile bătătorite din Hajongard. Vechii grofi ai Clujului, baroni din alte vremuri, medici, avocaţi, scriitori, poeţi, cercetători, politicieni, dar, peste toate, clujeni - cu toţii s-au regăsit aici în eternitate.

Poveştile lor prind viaţă de fiecare dată când un ghid sârguincios poartă un grup de turişti spre cavourile impresionante şi începe mici istorisiri mereu cu aceeaşi propoziţie „Aici odihneşte...".

Lista celor mai importante monumente din lume

Propunerea pentru includerea pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO este făcută de ţara în care se află monumentul. Potrivit site-ului oficial UNESCO, primul pas în acest sens este alcătuirea de către statul în cauză a unei liste de aşteptare, din care sunt selectate ulterior spre nominalizare monumentele considerate suficient de importante pentru a fi nominalizate.

Fişa de nominalizare este trimisă către UNESCO, care verifică dacă aceasta este completă şi apoi o trimite mai departe către organismul consultativ ce evaluează monumentul.

În cazul obiectivelor culturale, cum este Cimitirul Hajongard, este vorba de Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS). Dacă şi acest organism aprobă nominalizarea şi documentaţia aferentă, monumentul mai are de trecut un singur hop, şi anume decizia finală a Comitetului Patrimoniului Mondial, care se întruneşte o dată pe an.

Patrimoniu dens în Transilvania

Din România figurează în acest moment în lista Patrimoniului Mondial şapte sate transilvănene cu biserici fortificate (Biertan, Prejmer, Valea Viilor, Câlnic, Dârjiu, Saschiz şi Viscri) , şase cetăţi dacice (Sarmizegetusa, Blidaru, Costeşti, Piatra Roşie, Băniţa şi Căpâlna), opt biserici de lemn din Maramureş (Bârsana, Deseşti, Şurdeşti, Plopiş, Ieud, Poienile Izei, Budeşti, Rogoz), centrul istoric al Sighişoarei, opt biserici cu pictură exterioară din Bucovina, mănăstirea Horezu şi Delta Dunării.

Pe lista de aşteptare mai figurează monumente ca biserica din Densuş, nucleul istoric al Alba Iuliei, ansamblul rupestru de la Basarabi, centrul istoric al Sibiului (respins în 2008) ansamblul Brâncuşi din Târgu-Jiu etc. În acest moment, lista UNESCO cuprinde 704 obiective culturale, 180 naturale şi 27 mixte, provenind din 151 de ţări.