Tulburări ale somnului care pot provoca atacuri de cord. Cum se manifestă sindromul de apnee obstructivă

O treime din viaţă o petrecem dormind. Somnul este esenţial sănătăţii, pentru funcţionarea organismului la maxima capacitate fizică şi mentală. De aceea, trebuie tratată cu multă atenţie orice tulburare a acestei stări fiziologice, cea mai frecventă dintre ele fiind apneea de somn, o întrerupere temporară a respiraţiei.

Somnul este caracterizat prin suprimarea temporară a conştienţei, stare în timpul căreia scade ritmul respiraţiei şi al inimii iar presiunea sanguină şi temperatura corpului se modifică. Un somn insuficient sau cu probleme va afecta funcţiile şi sănătatea organismului.

Potrivit doctorului Irvin Chira, fondator al unei clinici de somnologie şi ventilaţie noninvazivă, prezent la Buzău pentru o sesiune de comunicări, există două tulburări importante care pot afecta calitatea somnului şi implicit a vieţii: apneea şi hypopnea. 

”La apnee avem lipsa totală a fluxului respirator pe care pacientul o are pe o durată de cel puţin zece secunde şi care este corelată cu un efort respiratoric. Înseamnă că pacientul nu respiră. Este precum un scafandru, un înotător care intră în apă, nu respiră zece secunde cel puţin, după care respiră o dată sau de două ori. Mai avem evenimente care se numesc hypopnei şi care sunt de fapt premergătoare apneelor, fiind de fapt o reducere a fluxului respirator, indicând că acest pacient are o tendinţă către tulburările respiratorice”, spune Irvin Chira.

Apneea, cea mai frecventă dintre tulburările de somn, afectează calitatea vieţii, unele semne fiind evidente, altele mai puţin. Pacienţii cu apnee se opresc din respirat, în mod repetat, în timpul somnului, pentru intervale cuprinse între câteva secunde şi un minut sau chiar mai mult.

Apneele afectează calitatea somnului, lucru care se traduce prin somnolenţă şi senzaţie de oboseală în timpul zilei, asociată uneori cu iritabilitate şi simptome depresive. ”Între 20 şi 30 la sută dintre europeni au tulburări de somn. Avem probleme de adormire, avem probleme de menţinere a somnului, avem o durată inadecvată a somnului. Apneea obstructivă are ponderea cea mai mare şi este cauzată de ocluzii ale căilor aeriene superioare”, a declarat dr. Irvin Chira. 

Sindromul de apnee obstructivă de somn este cea mai frecventă formă de apnee

Apneea obstructivă este cauzată de un blocaj al căilor respiratorii, de obicei atunci când ţesutul moale din partea posterioară a gâtului, a faringelui, se relaxează intermitent în timpul somnului. Cauzele apneei obstructive sunt obezitatea, dimensiunile mari ale limbii sau amigdalelor în raport cu deschiderea traheei, forma capului şi a gâtului care deetrmină a dimensiune mai mică a căilor respiratorii şi relaxarea mai mult decât normal a musculaturii faringiene şi a limbii

”Avem întotdeauna examene, avem evenimente în familie, avem alte probleme dar asta nu înseamnă că avem tulburări de somn şi suntem un caz de risc însă dacă aceste tulburări persistă patru săptămâni este important ca persoana respectivă să ceară ajutorul unui specialist”, spune specialistul în somnologie.

Dacă într-un interval de o oră pacientul are cel puţin zece întreruperi ale respiraţiei, cu durata de minimum zece secunde fiecare, cantitatea de oxigen care ajunge la creier este insuficientă. În această situaţie, concentraţia de dioxid de carbon din sânge creşte şi apar variaţii ale ritmului cardiac. Scăderea concentraţiei de oxigen declanşează o trezire parţială, microtrezirea, însoţită de un sforăit puternic şi o inspiraţie bruscă. 

”Pacientul se trezeşte, ca măsură de autoapărare a corpului, respiră de câteva ori după care iarăşi acest proces se repetă. Este greu de diagnosticat iar cel mai bun factor de alarmă este soţia, partenerul, care spune că sforăi, iar acest lucru este deranjant. La sfârşitul fiecărui eveniment avem un tresăltat, care se numeşte din punct de vedere medical microtrezire şi care de fapt cauzează o perturbare a somnului, astfel că pacientul nu o să aibă un somn odihnitor şi este şi o cauză a multor complicaţii patologice şi a calităţii somnului”, susţine doctorul Irvin Chira. 

Aceste microtreziri rămân neobservate de pacient dar produc o superficializare a somnului. Această tulburare duce la refacerea insuficientă a organismului în timpul nopţii, la oboseală şi somnolenţă în timpul zilei. 

Pe termen lung, apneea duce la complicaţii ca tensiunea arterială. Poate fi asociată cu infarctul miocardic (atacuri de cord), insuficienţa cardiacă, aritmiile, accidentele vasculare cerebrale, somnolenţă pe parcursul zilei şi riscul crescut de accidente rutiere. Totodată, apneea poate fi responsabilă de perfomanţa slabă în activităţile de zi cu zi sau accidente cu autovehicule.

Consumul de alcoolul şi de sedative creşte frecvenţa şi durata pauzelor în respiraţie. Cei care suferă de apnee de somn netratată încetează să mai respire pe perioade scurte, dar în mod repetat, de nenumărate ori, de 20-30 pe oră, uneori chiar mai multe. 

Trebuie efectuat un consult medical dacă există sforăit destul de zgomotos încât să deranjeze somnul persoanei sau al celor din jur, apare scurtarea respiraţiei care trezeşte persoana afectată din somn, apar pauze intermitente de respiraţie în timpul somnului şi există somnolenţă accentuată pe parcursul zile care poate face persoana afectată să adoarmă lîn timp ce se uită la televizor, munceşte sau şofează.

Este obligatorie prezentarea la medic dacă apar simptome precum durere sau senzaţie de presiune în piept, dificultăţi la respiraţie, transpiraţii profuze, amorţeală pe o parte a corpului, slăbiciune pe o parte a corpului.

În cazul apneei de somn centrale, spre deosebire de cea obstructivă, căile respiratorii nu sunt blocate, dar creierul nu mai transmite semnale corespunzătoare muşchilor implicaţi în respiraţie.