Măsura radicală luată de un fermier român sătul să caute în zadar muncitori pentru a strânge recolta
0Criza forţei de muncă în agricultură îi determină pe fermieri să ia măsuri radicale. Un producător de zmeură din zona Buzăului a început să înlocuiască vechile plantaţii cu soiuri care, speră el, îi vor salva afacerea. Fructele se coc mai lent, iar recoltarea poate fi făcută cu mai puţini oameni.
Primul cules începe peste o săptămână, iar fermierul caută deja zilieri. Pentru că nu găseşte muncitori în apropiere, acesta dă anunţuri de angajare pe Facebook.
„Aşteptăm persoane care sunt dornice să încaseze un salariu bunicel, între un milion şi două milioane şi jumătate la zi”, spune Dănuţ Panait, fermier.
Primele fructe de pădure produse la Poşta Câlnău, în judeţul Buzău, vor ajunge în curând în pieţe şi centrele comerciale din ţară, însă cu o întârziere de aproape o lună provocată de ploi.
Nu numai vremea este însă motiv de îngrijorare pentru Dănuţ Panait, proprietarul plantaţiei de zmeur de lângă Buzău, ci şi perspectiva culesului, care trebuie făcut repede, cu mulţi zilieri.
„Ştiu că va fi greu să găsesc muncitori, deoarece aproape toată ziua se recoltează sub soare şi este o muncă mai migăloasă faţă de alte munci”, declară fermierul buzoian.
Plantează soiuri mai uşor de cules
De peste 12 ani, Dănuţ Panait şi familia sa trăiesc de pe urma butaşilor de fructe de pădure plantaţi pe o suprafaţă de peste 10.000 de metri pătraţi. Cultivarea zmeurei a fost o afacere fără bătaie de cap la început, spune fermierul buzoian.
De la o vreme, însă, găseşte din ce în ce mai greu oameni dornici să-l ajute la cules. Criza l-a împins anul trecut să înlocuiască porţiuni din vechea plantaţie cu soiuri mai uşor de cules.
”Plapink este un soi care reduce numărul forţei de muncă. Adică, practic, doi oameni culeg din acest soi ceea ce pentru alte soiuri avem nevoie de zece oameni. Am fost nevoiţi să ne reinventăm, să aducem alte soiuri, din cauza lipsei de muncă”, explică Dănuţ Panait.
Soiul creat în Spania este destinat cultivării în zonele geografice în care se află şi România. Cultura de Plapink are productivitate foarte mare. Fructele sunt dispuse în afara frunzişului, fiind uşor şi rapid de cules.
”Sunt mai uşor de recoltat pentru că fructele ies afară, sunt conice, foarte mari, iar coacerea o are foarte lentă, ceea ce nu mă grăbeşte să recoltez totul într-o zi”, spune fermierul din Poşta Câlnău.
Pentru că nu găseşte forţă de lucru în localitate, Dănuţ Panait dă anunţuri de angajare pe Facebook ca să găsească zilieri serioşi. Aceştia pare că sunt din ce în ce mai puţini.
„Dacă are mama, tata, bani de mâncare, bănuiesc că ei stau la bar. Stau, beau o ţuică, fumează o ţigară, două, dar la muncă nu se duc. Mai sunt şi care se duc, dar îşi bate joc omul de ei şi nu se mai duc a doua oară”, ne spune un localnic din zonă.
Oameni buni de muncă ar mai fi încă destui în Poşta Câlnău şi comunele vecine. Mulţi preferă însă bodegile şi să caute motive de a a fugi de muncă, spune un bătrân pe care l-am găsit cosind iarbă în faţa porţii.
„Tinerii nu prea mai vor la muncă. Ei sunt cu băutura, ţigările, cafelele. Nu prea mai găsim pe aicea oameni care să meargă la muncă. Eu am avut nişte lucernă de adus de pe deal. Am rugat un vecin şi mi-a zis că nu poate”, declară nea` Mitică.
Dănuţ Panait, cultivatorul de zmeură din Poşta Câlnău, dă asigurări că zilierii lui pot câştiga până la 1.000 de euro pe lună. Va avea de unde să-i plătească, deoarece va produce zilnic peste 500 de kilograme de zmeură pe care o livrează în supermarketuri şi pieţe din judeţe din sudul şi estul ţării.
Pe aceeaşi temă: