Cum se prepară cea mai bună boia de ardei iute sau dulce. Grădinarii buzoieni obişnuiesc să usuce legumele pe casă

A început forfota în bucătării, acolo unde gospodarii se întrec în prepararea conservelor, fiecare după câte o reţetă moştenită de la bătrânii din neam. Ardeiul bulgăresc, iute şi dulce, are multe variante de conservare, în zona Buzăului, iar reţeta prin care acesta devine o pulbere aromată şi iute merită împărtăşită.

Chiar dacă se găseşte în orice magazin alimentar, boiaua preparată acasă are arome şi beneficii deosebite. Cel mai potrivit este ardeiul bulgăresc, care după coacere se pune la uscat, în razele soarelui.

Boiaua iute sau dulce se obţine prin pisarea anumitor varietăţi de ardei, pudra obţinută putând varia în culoare de la roşu-aprins la maro-ruginiu.

În funcţie de soiul utilizat, putem obţine un condiment pe bază de ardei al cărui gust variază de la dulce până la foarte iute. Unele soiuri nu sunt deloc iuţi, altele sunt extrem de iuţi.

Există anumite soiuri de ardei dulce şi iute create special pentru obţinerea acestui condiment, cum ar fi Capsicum Annuum, Bolero F1 sau Szegedi.

”Noi, în această zonă, la boia folosim ardeiul bulgăresc, asta e denumirea lui. E dulce şi nu ustură deloc. Este ingredientul minune la prepararea babicului, acesta oferind aromă şi culoare. La cârnaţii de Pleşcoi, celălalt produs renumit al zonei, se foloseşte boiaua iute”, spune Ghiorghiţă Chiriţă, legumicultor din Buzău.  

Pentru a prepara boiaua acasă, aveţi nevoie de ardei lungi şi multă răbdare. Grădinarii din Buzău folosesc la prepararea condimentului roşiatic ardei bulgăresc, pe care îl ţin peste zece zile la uscat.

Ardeii se spală, se usucă şi se înşiră pe o sfoară. Aceştia se vor usca după ce stau mai multe zile la soare. Este important să îi separaţi pe cei dulci de cei iuţi, ca să puteţi realiza cele două tipuri de boia.

Gustul se păstrează şi mai bine dacă stau în aer liber; de aceea atârnaţi şiragurile de-a lungul pereţilor în curte sau pe balcon. Varianta uscării pe acoperişul casei este şi ea una eficientă, spune legumicultorul buzoian.

”După cules, aceşti ardei se pun în lădiţe şi se lasă pe timpul zilei pe casă. Seara se bagă în interior, pentru că trage pe timpul nopţii. Soarele acţionează de sus iar tabla degajă de jos iar în aproximativ două săptămâni se face numai bun pentru mărunţit. Aşa se face boiaua la noi”, spune Ghiorghe Chiriţă.

Atunci când uscarea e gata, se curăţă fiecare ardei de cotorul său şi se trece la obţinerea pudrei. 

Puteţi utiliza o râşniţă, un mojar cu pistil sau dispozitive speciale de mărunţire a legumelor uscate. Praful roşiatic rezultat se trece printr-o sită deasă.

Folositi etichete ca sa stiti mereu care este borcanelul cu boia dulce si in care se afla cea iute. Se depozitează în recipiente curate şi închise ermetic. Dacă se umezeşte, boiaua va căpăta consistenţa unei pietre.

Boiaua de ardei dulce conţine  vitaminele B, caroten, vitamina E, acid folic, zinc, potasiu, fosfor, sodiu, calciu, iod, fier şi cupru. 

Ardeiul iute face parte din familia capsicum şi are o mulţime de beneficii pentru sănătatea noastră. Ardeiul cu cât este mai iute cu atât este mai bogat în substanţe benefice organismului.