O româncă a ajuns, fără să ştie, imaginea unui studio de videochat. De ce nu a primit daune morale
0O tânără care s-a lăsat, în 2013, fotografiată de un fotograf profesionist, cu care a încheiat un contract de folosire a imaginilor „în scopuri media şi alte scopuri”, s-a trezit în 2020 că este imaginea unui studio de videochat. Tânăra a cerut daune morale, dar cererea sa a fost respinsă.
Printr-un proces deschis la Tribunalul Bucureşti o tânără a dat în judecată un studio de videochat care i-a folosit, fără ştirea sa, imaginea pentru promovare. În proces, tânăra a arătat că în anul 2013 a acceptat să pozeze pentru un fotograf profesionist, contractul dintre ea şi fotograf prevăzând că „fotografiile vor putea fi folosite în scopuri media şi alte scopuri, cu excepţia scopurilor defăimătoare şi pornografice”.
Cum a ajuns imaginea unui studio de video-chat
Fotograful a încărcat fotografiile pe Shutterstock, iar în 2020, tânăra avea să afle de la mai mulţi prieteni apare în postările de pe Instagram şi Facebook ale unui studio de videochat. Concret, imaginea tinerei însoţea o postare în care studioul arăta „ce înseamnă videochatul” şi cum se pot câştiga bani din această activitate.
În urma acestei situaţii, tânăra a dat în judecată firma care deţine studioul de videochat cerând daune morale de 45.000 de lei pentru atingerea adusă dreptului la onoare, reputaţie si imagine, precum si dreptul la viaţă privată şi de familie. Tânăra a arătat în proces că „este însărcinată şi căsătorită, fiind afectată viaţa dintre cei doi soţi”.
Apărarea studioului
În proces, studioul de videochat dat în judecată s-a apărat susţinând că imaginea, cumpărată de pe site-ul Shutterstock, unde a fost încărcată de fotograful cu care modelul a avut contract, nu a fost folosită „în scopuri defăimătoare şi pornografice” şi „deşi chiar poza reclamantei are o oarecare natura erotică, asocierea acesteia cu activitatea site-ului ....., nu a avut ca scop defăimarea reclamantei”.
„În textul ataşat fotografiei, pârâta nu a susţinut faptul că reclamanta practică activitatea de videochat. (…) Simpla asociere a unei fotografii a unei persoane cu activitatea de videochat nu este, prin ea însăşi de natură să cauzeze acesteia o situaţie defăimătoare, în lipsa unor elemente suplimentare (precizarea numelui, afirmaţii denigratoare etc)”, s-a apărat firma data în judecată.
Verdictul judecătorului
Tribunalul Bucureşti a respins cererea fotomodelului arătând că cererea reclamantei nu intră în domeniul legislaţiei dreptului de autor, invocate de tânăra care a deschis procesul.
„Tribunalul apreciază că imaginea reclamantei realizată fotografic ca atare, condiţiile şi scopul pentru care a fost realizată fotografia , modalitatea de accesare a acesteia sunt străine de sfera ocrotirii legale prin dispoziţiile sus mentionate şi cererea de chemare în judecată ar putea viza eventual un alt temei de drept de natură a atrage competenţa instanţelor judecătoreşti după criteriul valoric al cuantumului pretenţilor”, a decis Tribunalul Bucureşti, a cărui sentinţă a rămas definitivă prin neatacare.