FOTOGALERIE Terase de muzeu. Clubul Ţăranului adună tradiţiile la Şosea
0Aflat în incinta Muzeului Ţăranului Român (Kiseleff 3), Clubul Ţăranului are totuşi o particularitate tradiţională, curte cu iarbă verde. Intrarea se face prin strada Monetăriei.
Vara, terasa Clubului este una dintre cele mai aglomerate din Bucureşti. A devenit şi gălăgioasă. Evenimentele organizate în interior (concerte, expoziţii, dezbateri, lansări de carte) fac neîncăpătoare sala clubului, chiar sufocantă la conferinţele de presă. Atmosfera nu mai este una ţărănească prin excelenţă. „Ţăranul” e deja muzeu. Ca să amintesc doar câteva dintre repere: mesele şi scaunele din lemn pictat şi cele câteva motive florale tradiţionale cu care sunt îmbrăcaţi pereţii. Dar lipsa însemnelor ţărăneşti nu deranjează. Terasa înseamnă totul.
Meniul şi programul, anunţate pe Facebook
Rămăşiţe tradiţionale regăsim şi în meniu, cu toate că şi acesta a fost adaptat unei gastronomii internaţionale. Nu era nevoie, mai ales când avem mâncăruri care pot alcătui un meniu complet. Gustările reci, haiduceşti, boiereşti şi cele cu brânzeturi (între 30 şi 40 de lei) sunt servite pe platouri de lemn, iar salatele sunt aduse pe farfurii foarte mari (14 lei cea grecească). Limonada costă 12 lei, iar berile au preţuri de la 5 lei (vă recomand nefiltrată). Băutura din apă şi hamei merge foarte bine cu un floricele de porumb calde (3 lei) care vin foarte repede. Borş de raţă, ciorbă de perişoare, pulpe de pui la tavă, chifteluţe cu piure de cartofi, toate sunt anunţate din timp pentru masa de prânz pe contul de Facebook al terasei. La fel şi concertele, ca să ştiţi cum să vă petreceţi seara.
Clienţii fideli ştiu că trebuie să facă rezervare pentru o masă sau ştiu la ce oră să se aşeze ca să fie siguri de loc. 021.310.80.48 este numărul la care puteţi spera la câteva locuri libere. Este un spaţiu numai bun pentru a-ţi aduna prietenii la aniversare sau pentru ritualuri de socializare. Ultima dată când am fost la terasă am pândit o masă preţ de 20 de minute. „E a noastră”, ne-am spus fericiţi. Iar când ne-am aşezat, chelnerul ne spune că e rezervată. Să nu credeţi că au renunţat şi ne-au gonit, ci ne-au oferit o altă masă, care fusese reţinută pentru alţi muşterii.
Târguri de bunătăţi, la sfârşit de săptămână
Curtea cu bisericuţa de lemn, cuptor şi cumpănă este mereu plină de chiote de copii. Cei care iubesc locul vin şi fără să rezerve masă, dalele de piatră sunt mereu ocupate.
Târgurile care au loc aici la sfârşit de săptămână sunt motiv de sărbătoare gastronomică (mă gândesc la cele obişnuite deja, la D-ale Gurii Dunării, cele organizate la sărbătorile religioase). Încă un plus: sunt rasteluri pentru biciclete sub vişinii de lângă troiţă.
Dacă vreţi să fugiţi de Centrul vechi şi nu ştiţi unde, dacă sunteţi în căutare de altceva, curtea muzeului de la Şosea este alternativa. Atmosfera este prietenoasă, lumea – bună (artişti, muzicieni, scriitori, jurnalişti), iar dintre cele trei muzee cu terasă pe care le-am vizitat, cea de la Clubul Ţăranului ne face să revenim.