PORTRET Florin Boboc şi-a dedicat întreaga viaţă muntelui

Este salvamontist de 24 de ani în zona Branului şi a participat la sute de acţiuni de salvare. Pentru că muntele îi defineşte întreaga existenţă, Florin Boboc nu ar putea să renunţe la înălţimi pentru nimic în lume.

Florin Boboc a trăit între munţi de mic copil şi a căpătat pasiunea de la tatăl său. „Părinţii mei au lucrat tot timpul la cabane, iar multă vreme au fost la «Caraiman». Aşa am avut eu ocazia de a cutreiera, împreună cu tatăl meu, traseele montane.

Am început să fac drumeţii adevărate când eram prin clasa a cincea. Câteodată plecam şi fără voia părinţilor în munţi. Acelea erau cele mai incitante incursiuni. M-am obişnuit cu peisajele şi cu locurile surprinzătoare ale muntelui", povesteşte salvamontistul.

Pasionat de roci

Bărbatul îşi aminteşte că, în copilărie, era pasionat şi de roci. „Adunam tot felul de bolovani care mi se păreau interesanţi şi îmi încărcam rucsacul cu ei. Nu îmi păsa cât de grei sunt sau cât de mult trebuie să îi car", îşi aminteşte Florin Boboc.

Bărbatul a ales mai târziu să facă din pasiunea sa o meserie. În 1977, a intrat oficial în formaţia Salvamont Bran şi a ajuns, peste cinci ani, şeful serviciului.

De-a lungul anilor a colindat toţi munţii din România. „Am bătut în fiecare an Creasta Făgăraşilor. Zona este superbă. De fiecare dată când trec prin aceleaşi locuri descopăr lucruri noi. Muntele este uimitor.

Şi pe copiii mei i-am dus de mici pe munte şi, în tinereţe, mi-am propus să fac toate traseele din ţară. În timp, am reuşit", spune bărbatul.

 Evenimente care i-au marcat viaţa

Salvamontistul a luat parte la sute de acţiuni de salvare. L-au marcat cele care nu au fost încununate de succes. În anul 1983, salvamontiştii de la Bran au plecat în căutarea a doi soţi, din Bucureşti, care plecaseră pe munte în luna de miere.

„A fost una dintre cele mai zguduitoare acţiuni. Zona în care dispăruseră cei doi nu era marcată exact şi ştiam că el căzuse în prăpastie. Am găsit trupul lui, după multe ore de căutare, în apropierea apei, semn că a fost conştient şi a încercat să se salveze", povesteşte Florin Boboc.

Soţia victimei a rămas ţintuită două nopţi în pădure, în speranţa că îşi va găsi soţul. „Modul în care am găsit cadavrul ei a fost cutremurător. Lăsase semne pe potecă şi chiar şi un bilet, în care scria ce se întâmplase cu soţul ei.

Numai că, în pădure, noaptea, e groaznic. Se aud animale şi tot felul de zgomote. Probabil că femeia a murit de frică. Am găsit-o într-o poziţie care exprima groază", mai spune salvamontistul.

O altă acţiune de salvare eşuată, care i-a rămas întipărită în minte lui Florin Boboc, s-a produs la una dintre trecerile dintre ani. „Un grup din Colibaşi a venit să facă Revelionul la «Babele». Pentru că vremea era foarte rea şi exista şi riscul producerii de avalanşă, şase dintre ei au renunţat.

Nouă au continuat drumul, însă unul nu a ajuns la destinaţie. Am plecat în căutarea lui şi l-am găsit îngheţat. L-am cărat până la cabană şi acolo am început să-i facem respiraţie gură la gură. Bărbatul consumase mult alcool. După patru ore a murit", spune cu regret salvamontistul.

Întrebări şi răspunsuri

Care este senzaţia atunci când nu reuşiţi să salvaţi viaţa unui om?

Este una de neputinţă şi de regret, greu de exprimat în cuvinte. Se nasc tot felul de întrebări: dacă am fi ajuns mai repede, dacă am fi acţionat altfel.

Cele mai grele cazuri sunt cele în care simţi că viaţa turistului este în mâinile tale. Cei care au pierit pe munte te urmăresc apoi. Vezi, cu ochii minţii, trupurile şi feţele oamenilor morţi.

Aţi putea trăi fără munte?

Nu, este exclus. De multe ori mă întreb cu groază ce o să se întâmple atunci când nu voi mai putea să urc pe munte decât cu telecabina. Mi-e groază de acel moment. Pentru mine, muntele reprezintă totul.

Ce-i place?

„De mic, mi s-a întipărit în suflet viaţa frumoasă de munte. Am îndrăgit toate activităţile care au legătură cu acest spaţiu. Am făcut schi fond şi schi alpin, dar şi orientare turistică. Îmi place aerul de munte şi mişcarea pe care o pot face în zona alpină".

Ce nu-i place

„Nu-mi place aglomeraţia. Atunci când cobor de pe munte şi ajung în zonele cu corturi şi maşini simt că mă sufoc. Nu suport îmbulzeala, mă simt bine doar pe trasee sau pe creastă, acolo unde sunt singur cu muntele".

Profil

Născut. 5.03.1945

Studii. Şcoala Tehnică Hidromecanică Braşov

Familie. Căsătorit, doi copii

Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe brasov@adevarul.ro!

Pentru ultimele noutăţi din Braşov, click pe poza de mai jos: