„Avantajul” pe care mizează Brăila în cursa pentru capitală europeană a culturii: oraşul care are cel mai mult de muncă la transformarea infrastructurii
0Consecventă ţelului propus, acela de a face din Brăila un oraş demn de capitală culturală europeană, Asociaţia „Brăila – Capitală Europeană a Culturii 2021” a organizat, joi seară, un dineu destinat oamenilor de afaceri de pe plan local, pentru a-i convinge pe aceştia să devină parteneri oficiali ai acestei campanii cu bătaie lungă.
Dineul s-a desfăşurat în sala de conferinţe a centrului de evenimente „Ball Room”, fostul club „Progresul”. Au fost prezenţi zeci de oameni de afaceri brăileni, dar şi politicieni locali, pe care membrii fondatori ai Asociaţiei „Brăila CEAC 2021”, în frunte cu Constantin Teodorescu, Lucian Sabados sau Vasile Datcu, s-au străduit să îi convingă de importanţa acestui demers.
Constantin Teodorescu, cel care şi-a asumat rolul de gazdă a evenimentului, a îndemnat auditoriul să nu se descurajeze de starea actuală a oraşului. „Brăilenii sunt sceptici, ei văd gropile şi câinii maidanezi din oraş şi spun că nu avem nicio şansă. Străinii care ne vizitează văd, însă, în primul rând frumuseţea clădirilor din centrul oraşului şi spun că avem un potenţial remarcabil. De fapt, actuala stare a oraşului ar putea fi un mare atu. Oraşul câştigător va fi desemnat nu datorită felului cum arată în momentul de faţă şi datorită potenţialului de schimbare. În primul rând, trebuie să convingem juriul de la Bruxelles că avem acest potenţial şi că, într-o perioadă de 5 ani, Brăila chiar se poate schimba, atât ca aspect al străzilor şi clădirilor cât şi ca mentalitate şi mod de comportament al cetăţenilor. Ori, din punctul ăsta de vedere, noi chiar avem mult de lucru, spre deosebire de alte oraşe contracandidate, cum ar fi Timişoara sau Craiova care, de ce să nu recunoaştem, arată mult mai bine ca Brăila în momentul de faţă”, a sunat discursul lui Teodorescu.
Acesta a dezvăluit, în premieră, şi bugetul pe care Brăila îl va aloca proiectului „capitală europeană a culturii 2021”. Este vorba despre 29 milioane de euro, dintre care 12 milioane ar urma să vină de la Ministerul Culturii, 7 milioane de la Primărie, 6 milioane de la Consiliul Judeţean, iar 1,5 milioane din investiţii private, adică de la oamenii de afaceri pentru care s-a organizat dineul de joi. Restul banilor ar urma să fie obţinuţi din partea Uniunii Europene.
În cadrul întâlnirii de joi, membrii Asociaţiei „Brăila CEAC 2021” au vorbit şi despre proiectele culturale cu care candidează Brăila. Nu este vorba nici pe departe despre festivaluri de manele sau concursuri de spart seminţe, aşa cum se vehicula la un moment dat, ci de evenimente culturale serioase şi diversificate, care să se muleze pe dimensiunea temporală şi geografică a Brăilei şi a oraşelor învecinate.
Citiţi şi
- Brăila Cum se pregăteşte Brăila să fie Capitală Culturală Europeană: festival de manele şi de făcut grătare, concursuri de spart seminţe şi de înjurături