Cum au reuşit două localităţi din România să facă o economie imensă la facturile de energie
0Oraşul Săveni şi comuna Pomârla sunt la un pas de a deveni independente energetic, după ce au investit masiv în parcuri fotovoltaice şi sisteme de încălzire care folosesc energia termică a pământului. Obiectivul este economia la facturi şi redirecţionarea banilor către alte investiţii.
Săveni este un oraş mic din Botoşani, situat la aproximativ 40 de kilometri de municipiul reşedinţă de judeţ. După câteva secole de înflorire ca târg comercial evreiesc, localitatea a decăzut puternic după 1990, devenind una dintre cele mai sărace localităţi urbane din România. Abia în ultimii10 ani oraşul a început să se dezvolte, ajungând unul dintre puţinele oraşe care se pregătesc să devină independente energetic. Altfel spus, investesc în energie verde pentru a avea facturi mai mici la energie electrică şi termică, dar şi bani mai mulţi la buget pentru dezvoltarea oraşului. La fel îşi doresc şi autorităţile din Pomârla, o comună de la graniţa de nord a României cu Ucraina.
„Am fost daţi ca exemplu de bune practici în UE”
La Săveni, în ultimii patru ani, s-au făcut deja investiţii pentru reducerea emisiilor poluante dar şi pentru economie la facturi. Tot iluminatul public este pe bază de corpuri de iluminat LED. În plus, a fost finalizat şi un parc fotovoltaic capabil să asigure alimentarea cu energie solară a tuturor instituţiilor publice din oraş, inclusiv şcoli. Parcul fotovoltaic se întinde pe o suprafaţă de 70 de ari, la marginea oraşului şi va avea o putere instalată de 165 kwh şi a fost realizat cu fonduri norvegiene şi cofinanţare a Primăriei, de aproximativ 150.000 de euro. „Vineri, vom avea recepţia parcului fotovoltaic componentă dintr-un concept mult mai amplu de eficientizare energetică şi de căpătare a independenţei energetice a oraşului Săveni. Şi aici mă refer la corpuri de iluminat cu LED, pe fonduri europene, dar şi la acest parc fotovoltaic cu fonduri norvegiene.”, precizează Relu Târzioru, primarul din Săveni.
Autorităţile locale spun că economiile la facturi vor fi de peste 40% numai cu centrala fotovoltaică, iar cu tot cu corpurile de iluminat cu LED depăşesc 60%. „Noi vom racorda acest parc la sistemul naţional care va înmagazina energia pe care noi o producem şi ne-o va compensa într-un anumit procent la consum”, adaugă edilul. Primăria Săveni face şi anveloparea termică a tuturor şcolilor şi instituţiilor publice, dar depune şi un proiect pentru încălzirea instituţiilor publice cu energia termică a solului. În acest context, oraşul Săveni a fost dat deja ca exemplu în UE, „Am fost daţi ca exemplu de bune practici la nivelul Uniunii Europene. Am fost primul UAT din România care a intrat în rândul oraşelor care vor să devină independente energetic”, conchide Relu Târzioru.
Încălzire cu energia pământului
Şi comuna Pomârla vrea să folosească energia verde pentru diminuarea facturilor. La acest moment, toate şcolile din comună sunt încălzite printr-un sistem revoluţionar care foloseşte, prin intermediul unor pompe, energia termică a Pământului, dar şi a apei din sol. Sunt folosite echipamente suedeze cumpărate cu 10 milioane de lei prin PNDL. Totul se realizează prin foraje unde sunt introduse pompe conectate la soft-uri şi instalaţii, care preiau energia din sol şi o convertesc în agent termic, cu consum minim de electricitate. „Noi avem instalaţii pe principiul apă-apă şi sol-apă. Practic, extragem căldura fie din sol, prin foraje de 100 de metri adâncime, acolo unde temperatura solului este constantă, fie din apele subterane unde apa are 10-11 grade”, a precizat primarul din Pomârla, Dumitru Chelaru. Edilul comunei spune că economiile sunt mari, cu un kilowat electric obţinând 5-6 kw termici. În plus, la Pomârla autorităţile locale spun că au pregătit un proiect pentru un parc fotovoltaic de 15 MW.