Ce se discuta la Junimea: secretele întâlnirilor dintre junimişti, deconspirate de un document unicat inclus în tezaurul naţional
0La Ipoteşti, locul unde a copilărit poetul Mihai Eminscu, se află un document unicat, inclus de ministerul Culturii în categoria tezaur. Este vorba de „Jurnalul Junimii“ sau mai precis rezumatul fiecărei şedinţe secrete a junimiştilor ţinută în secolul al XIX lea. Sunt prezentate şi intervenţiile lui Eminescu.
La Memorialul Ipoteşti, din judeţul Botoşani, muzeul deschis exact pe locul unde a copilărit poetul Mihai Eminescu, se află una dintre cele mai importante comori documentare ale istoriei şi literaturii române.
În clădirea ce găzduieşte Centrul Naţional de Studii Eminesciene, ascunsă de ochii lumii, se află un manuscris unicat, inclus de Ministerul Culturii la categoria ”tezaur”. Este vorba de ”Jurnalul Junimii” în original, sau mai bine zis mărturia a tot ceea ce se întâmpla la şedinţele secrete ale junimiştilor.
Şedinţele junimii, făcute publice de un document inedit
Jurnalul junimii este un document foarte preţios. El se numeşte de fapt ”Prescripte verbale ale Junimii”. Până la alegerea lui AD Xenopol ca secretar al ”Junimii”, procesele verbale ale şedinţelor se scriau pe foi volante. El a adunat toate aceste procese verbale şi le-a recopiat în acest jurnal. A continuat apoi scriind procesele verbale ale şedinţelor, chiar în timpul şedinţei, dar în acest jurnal”, precizează Valentin Coşereanu, eminescologul care a studiat în detaliu acest ”jurnal al Junimii”.
Aceaşi specialist spune că documentul este extrem de important şi pentru cercetători, dar şi pentru pasionaţii de literatură. Practic întâlnirile secrete ale Junimii la care participau doar membrii sunt făcute publice şi oricine poate afla ce discutau şi cu se ocupau junimiştii în spatele uşilor închise ale salonului lui Vasile Pogor sau a celui al lui Titu Maiorescu.
”Procesele verbale sunt cam seci, dar aflăm o bogăţie de informaţii din ele. Aflăm încă de la începuturi când îşi căutau tipografie, când vroiau să-şi aleagă localul să se desfăşoare activitatea. Aflăm de tipărirea manualelor, se citeau revistele din străinătate, se făceau rezumate, evident în principal erau menţionate lucrările literare ale junimiştilor”, continuă Coşereanu. „Jurnalul” are 164 de pagini, însă 100 dintre acestea sunt goale. Sunt consemnate toate şedinţele Junimii din 1865 până în 1873, cu mici intermitenţe.
”Se decide a se mai da 20 de galbeni lui Slavici”
Datele prezentate în ”jurnal” aşa cum preciza şi eminescologul Valentin Coşereanu, sunt scurte, concise, chiar telegrafice, dar arată în detaliu preocupările Junimii. Pe de o parte sunt menţionate operele literare citite sau scrise de junimişti, direcţiile de activitate, lucruri de făcut, hotărâri importante, dar şi situaţii de natură financiară. Aflăm de exemplu cum erau sponsorizaţi anumiţi membrii şi întreţinuţi la şcoală. Mai aflăm cum Eminescu ajunge să primească banii care în mod normal erau daţi lui Slavici.
”Se decide a se mai da lui Slavici suma de 20 galbeni. Se decide ca să se dea lui M. Eminescu subvenţiunea acordată pănă acuma lui Slavici”, se arată în şedinţa din 22 septembrie 1872, la care au participat : Roseti, Pogor, Negruzzi, Maiorescu, Tassu, Castanu, Panu, Pompiliu, Buicliu, Melik, Culiano, Xenopol, Vărgolici. Interesant este că Slavici habar nu avea că Eminescu ajungea să se bucure de banii luaţi de el până la data şedinţei din 22 septembrie. Aflăm mai apoi că unele lucrări erau respinse.
Imagine din facsimilul original de la Ipoteşti. Eminescu este consemnat după ce şi-a citit poeziile în aceea şedinţă FOTO Daniel Tupiluş
”S-a cetit o poesie de Cerchez respinsă. O traducere din Eneida de Virgil de M. Străjanu care s-a admis.[...] S-a hotărât a se ceti din Istoria Critică a lui Hăjdeu în fiecare şedinţă”, se arăta în altă notă din 15 septembrie a aceluiaşi an. Eminescu este şi el pomenit de patru ori, de două ori citind poezii. La una dintre întrunirile unde a fost prezent şi Eminescu aflăm că se discuta şi politică naţionalistă. ”D. Eminescu ceteşte două poesii: Ănger şi Demon şi Floare albastră, care ambele se primesc. După ce se discută asupra chestiunei Evreilor şedinţa se ridică”, se arată în procesul verbal din 7 septembrie, ţinut la casa lui Vasile Pogor. Întotdeauna erau trecuţi şi toţi participanţii.
”Jurnalul Junimii”, prezentat publicului după 82 de ani
Manuscrisul original nu poate fi studiat decât cu aprobări speciale şi nu este expus publicului. Doar o singură copie, este disponibilă cercetătorilor care sunt nevoiţi să vină la Ipoteşti pentru a o studia. Eminescologul Valentin Coşereanu spune că a dorit să facă cunoscut tuturor acest ”jurnal al Junimii” şi s-a apucat să construiască o lucrare care să conţină transcrierea tuturor proceselor-verbale ale Junimii şi totodată pentru prima dată în România să prezinte foto-copii ale facsimilului în original.
Constantin Coşereanu prezentându-şi lucrarea la Ipoteşti FOTO Cosmin Zamfirache
”Pornind de la acest jurnal m-am adresat, împreună cu graficianul şi academicianul Mircea Dumitrescu, domnului academician Eugen Simion şi am propus să apară în seria manuscriselor fascimilate ale operelor lui Eminescu şi acest jurnal al Junimii. Am făcut apoi o transliterare corectă la punct, virgulă a conţinutului proceselor verbale şi în sfârşit la sfârşitul volumului acest document facsimilat a fost adăugat. Este pentru prima oară când apare acest document facsimilat. A mai fost transliterat doar în 1933. Am vrut ca toată lumea să se bucure de acest document de o valoare inestimabilă”, spune Coşereanu. ”Jurnalul Junimii” transliterat de Coşereanu a fost lansat cu o zi în urmă la Ipoteşti, cu ocazia ”Zilelor Eminescu”. Lucrarea conţine şi reperele biografice ale tuturor celor pomeniţi în ”Jurnalul Junimii”.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri: