România are cei mai buni pescari din lume. Cum a reuşit un om de afaceri să-i bată pe ruşi chiar la ei acasă
0Un om de afaceri de 50 de ani, care „respiră” pescuit încă de când era un puşti, a reuşit să-i bată pe ruşi chiar la ei acasă, la Campionatul Mondial de pescuit, la cel mai dificil tip: pescuitul la răpitori din barcă, cu năluci artificiale.
Cristian Dragotă are 50 de ani, este din Bistriţa şi administrează de ani buni o afacere. În timpul liber, relaxarea şi-o găseşte lângă o baltă sau un râu, cu o undiţă în mână.
Această pasiune, care s-a transformat într-un stil de viaţă, este cultivată încă de când avea 7-8 ani şi mergea cu bunicul său la pescuit.
„Pentru mine e un mod de viaţă, e mai mult decât un hobby. Practic pescuiesc de copil, de la 7-8 ani. Bunicul meu a fost perscar şi de mic m-a luat cu el la pescuit”, îşi aminteşte Cristian Dragotă.
Pescarul s-a specializat în ultimii ani în pescuit la răpitori din barcă, cu năluci artificiale, practic cel mai greu tip de pescuit. Asta pentru că practic peştii trebuie „păcăliţi” cu momeală artificială, adesea o bucată de plastic sau tablă.
În ultimii 10 ani, bistriţeanul a participat la nenumărate concursuri naţionale, fiind implicat chiar în organizarea lor, dar şi la campionate mondiale. Anul acesta a fost la a treia participare la un campionat mondial de pescuit. Anii trecuţi a participat la campionatele mondiale din Estonia şi Franţa.
Competiţia de anul acesta s-a desfăşurat în Rusia, pe râul Volga, lângă Konakovo, în perioada 2-3 septembrie. Deşi Cristian Dragotă a pornit spre Rusia ca rezervă, clasându-se pe locul al III-lea în competiţia naţională de profil de anul trecut, acesta a ajuns într-una din cele două echipe principale, după ce un coleg i-a cedat locul, în timpul antrenamentului oficial, constatând că se descurcă mult mai bine ca el în acea zonă, pe acele specii de peşti (ştiucă şi biban).
Cele două echipe ale României au fost formate din Cristian Dragotă şi Eugen German şi respectiv Andrei Sava şi Robert Boantă. Practic singurele lucruri cu care a mers echipa României în Rusia au fost nălucile artificiale, adaptate chiar de ei, restul sculelor şi bărcile fiind închiriate de la locul desfăşurării competiţiei.
Succesul, garantat de orele petrecute urmărind filmuleţe pe YouTube şi studierea magazinelor locale
Cum au reuşit românii să le sufle ruşilor de sub nas titlul chiar la ei acasă? Ei bine, Cristian Dragotă crede că experienţa şi-a spus cuvântul, a fost un stop de noroc, dar şi orele petrecute de membri echipelor în faţa calculatorului pentru a urmări tot ce s-a postat pe Internet cu privire la pescuitul în acea zonă.
Bistriţeanul spune că un aport important a fost inclusiv studierea magazinelor de pescuit din zonă, care le-au dat indicii despre ce se prinde acolo şi care sunt cele mai potrivite accesorii şi echipamente.
De asemenea, românii au avut ocazia, cu ajutorul sponsorilor, să mai facă o deplasare în Rusia înainte de concurs, pentru a cunoaşte zona.
Pe primul loc s-a clasat România, pe locul al doilea Polonia, iar pe locul al treilea Rusia.
Cum au încercat să trişeze ruşii
Ruşii au încercat să modifice regulile competiţiei pentru a-i avantaja. De exemplu, înainte de începerea concursului, aceştia au scos anumite zone de pe harta competiţiei, zone unde celelalte echipe din restul ţărilor avuseseră capturi importante la antrenamentul oficial.
De asemenea, ruşii au permis echipelor din celelalte ţări să închirieze bărci însă doar cu ghizi, care, culmea făceau parte din lotul lor naţional de pescuit.
„Parte din pescarii din lotul naţional al Rusiei sunt născuţi pe malul Vogăi. Sunt ghizi, au firme, nu fac altceva decât să pescuiască în fiecare zi. Ei din asta trăiesc”, mai spune bistriţeanul.
Acesta mărturiseşte că cea mai mare mulţumire a acestui concurs a fost titlul, deşi nu i-a adus vreo mulţumire materială. Imnul României care s-a auzit la festivitatea de premiere a fost pentru echipa ţării noastre „cireaşa de pe tort”, care i-a făcut pe toţi să plângă ca nişte copii.
Vă mai recomandăm:
Neobişnuita pasiune a unui poliţist: construieşte caiace