Ca aproape în fiecare an, saşii din Transilvania plecaţi peste mări şi ţări au ales să se întâlnească în a doua lor ţară: România. Anul acesta, întâlnirea a avut loc tocmai în Livezile (sau jaad, cum era cunoscută acum zeci de ani) şi a reunit sute de saşi din toată Transilvania.

Centrul comunei Livezile a prins astăzi viaţă cu ajutorul saşilor, care au ales mica localitatea de lângă Bistriţa drept gazdă pentru întâlnirea lor anuală. Au fost aşteptaţi cu mici, bere, mâncare românească, multă voie bună şi bineînţeles muzică tradiţională săsească.

Nu a lipsit nici folclorul românesc, mulţi dintre cei prezenţi luând contact cu el pentru prima dată. Asta pentru că s-au născut în ţări precum Austria sau Germania, iar mulţi au venit pentru prima dată în România, pentru a cunoaşte pământurile natale ale părinţilor lor, saşi de origine.

În ciuda vârstei înaintate şi a obligaţiilor cotidiene, pe saşii din Transilvania care s-au răspândit în toată Europa în timpul războiului sau în perioada comunistă nu îi împiedică nimic să revină „acasă”.  Pentru mulţi România încă înseamnă acasă, deşi fără lipsă de aroganţă recunosc că nu s-ar mai muta înapoi, pentru că mai avem de învăţat „cum stă treaba cu democraţia”.

Poartă cu mândrie costumele populare săseşi, pe care le păstrează la loc de cinste în ţările unde s-au stabilit şi unde încearcă să facă cunoscute particularităţile etnicilor germani stabiliţi în Transilvania.

Nu îşi uită locurile natale, iar acest lucru se vede şi în „cadourile” oferite comunităţilor de unde provin. Este şi cazul lui Horst Göbbel, vicepreşedintele Asociaţiei Saşilor Bistriţeni din Germania şi Austria HOG Bistritz-Nosen şi istoric de profesie, care a tipărit pe banii lui o carte dedicată celebrării celor 700 de ani de atestare documentare şi care a participat activ la organizarea întâlnirii de astăzi.

Deşi este cunoscută neînţelegerea dintre saşi şi români, aceştia se întorc cu plăcere în Transilvania, susţinând că sunt primiţi foarte bine şi că şi acum zeci de ani convieţuiau destul de bine cu românii.

Livezile, Jaad sau Iad, localitate atestată documentar în anul 1313, a găzduit una dintre cele mai importante comunităţi săseşti din Bistriţa-Năsăud.

În toamna anului 1944, 95%, adică aproximativ 30.000 de persoane din ţinutul Bistriţei au fost evacuate, în timp ce 5.000-6.000 de etnici germani au fost înrolaţi în armata hitleristă. Dacă o parte dintre ei s-au întors după ce s-au liniştit apele, mulţi au ales să se stabilească în ţări precum Germania sau Austria. Plecarea saşilor a dereglat destul de puternic şi viaţa economică şi socială a nord-estului Transilvaniei.

Cele mai masive reveniri s-au înregistrat în localităţile Unirea, Dorolea, Ghinda, Slătiniţa, Petriş şi Livezile, unde mai mult de jumătate dintre cei evacuaţi s-au întors. Pe cei mai mulţi însă i-a făcut să plece regimul comunist, după cum ne spune şi Horst Göbbel, care a părăsit România în 1978, pentru un loc mai liber, precizează sasul.

Potrivit autorităţilor locale. zilele acestea în jur de 1000 de saşi au fost prezenţi la Bistriţa, motiv pentru care au avut parte şi de momente speciale în cadrul programului zilelor municipiului. S-au organizat spectacole susţinute de ansambluri săseşti, o paradă sau o slujbă de celebrare a Bisericii Evanghelice, simbolul lor şi al Bistriţei.


Vă mai recomandăm:

FOTO Saşii bistriţeni s-au întors acasă de peste mări şi ţări pentru a celebra 450 de ani de la sfinţirea bisericii lor

FOTO Cum s-au transformat saşii, din majoritate în minoritate cu doar 300 de suflete în Bistriţa

FOTO Cultura săsească, preamărită la Bistriţa. Printre atracţii se numără o ladă a Bisericii Evanghelice din 1562 sau un costum popular din 1924