Aventurile uluitoare ale botanistului român care a descoperit „Sfântul Graal“ al plantelor. Ce este Saussurea Porcii, floarea dispărută acum 100 de ani
0Florian Porcius este unul dintre cei mai cunoscuţi botanişti din Ardeal, fiind cel care a descoperit „Saussurea Porcii”, o plantă unică regăsită şi devenită „Sfântul Graal” al plantelor, după ce a fost declarată dispărută. Puţini ştiu însă că Florian Porcius a fost dascăl, prizonier şi chiar supraveghetor de spital.
Florian Porcius este unul dintre cercetătorii care au pus bazele botanicii româneşti, fiind şi unul dintre creatorii terminologiei botanice din România. Acesta s-a născut în comuna Rodna din Bistriţa-Năsăud în 1816 şi a fost crescut de bunicul său.
Acesta a fost învăţător, punându-şi totodată amprenta şi asupra vieţii administrative, fiind vice-căpitan al districtului Năsăudului şi reorganizând Comitetul Fondurilor Grănicereşti, prin intermediul căruia a oferit burse de studii copiilor năsăudenilor, la cele mai prestigioase universităţi din Europa.
Florian Porcius şi-a dedicat o mare parte din viaţă studiului botanicii, îndreptându-şi atenţia spre flora din Munţii Rodnei, Ţibleşului, Bucovinei şi Cibinului. Acesta a descoperit „Saussurea Porcii”, o plantă extrem de rară, despre care se spune că ar fi dispărut în urmă cu 100 de ani. De curând, planta numită „Sfântul Graal” al botanicii de către botaniştii din România, a fost văzută de un cercetător din Cluj-Napoca.
Botanistul a devenit prizonier şi supraveghetor de spital
Puţini sunt cei care ştiu însă detalii din viaţa plină de aventuri a botanistului din Rodna. Într-o autobiografie publicată în 1928 în Arhiva Someşeană, acesta povesteşte cum a ajuns prizonier şi mai apoi supraveghetor de spital.
„În 31 martie 1849 am fost prins împreună cu cumnatul meu Alexandru Şotropa de cătră o companie de honvezi, trimisă din Năsăud şi, impreună cu învăţătorii Avacom Anca şi Iacob Moisil, şi cu primarul in Şanţ, am fost escortaţi la Năsăud. Aci liberându-se primarul, noi ceilalţi patru am fost duşi la Cluj şi ţinuţi captivi în Fellegvar, până la intrarea armatei ruso-austriece în Transilvania. În Fellegvar am avut atât de bine că stăteam închişi împreună cu prizonierii croaţi şi n-am fost constrânşi la lucrul şanţului.(...) Cu toate aceste, niciun moment nu eram siguri de viaţă, căci aproape în toate zilele eram martori ai executării condamnaţilor la moarte”, povesteşte Florian Porcius.
Acolo, acesta s-a îmbolnăvit de tifos şi dus la spitalul din oraş. Botanistul a ajuns inspector superior la spitalul unde fusese tratat pentru tifos.
„Fiindcă în cancelaria spitalului deprinsesem bine manipulaţia, aşa înfiinţându-se încă un spital în grădina Haller, am fost dispus acolo ca inspector superior. Astfel, din prizonier am devenit oficial. Ce ironie a sorţii!”, mai notează botanistul.
După ce s-a întors acasă, Florian Porcius este înrolat în armată şi ajunge din nou la Cluj, unde era responsabil de oficiul de control al casei trupei austriece, care coopera cu trupele ruseşti.
Vă mai recomandăm:
Bazele botanicii româneşti, puse la Rodna de către Florian Porcius