Sissi, Împărăteasa Austriei, îşi are locul ei pe Valea Vaserului. Omagiu în „bisericuţa din pădure“

Valea Vaserului, locul pe unde trece celebra Mocăniţă, are multe poveşti nespuse. Una dintre ele este şi cea a aşa-numitei „bisericuţe din pădure”, unde, la începutul secolului XX, a fost ridicată de către coloniştii austrieci o capelă în cinstea Sfintei Elisabeta a Ungariei.

Doar că în interiorul acestei capele se află un portret al unei alte Elisabete şi anume Elisabeta, Împărăteasa Austriei, soţia lui Franz Joseph, cunoscută ca Sissi. Nu puţini sunt cei care fac confuzii între cele două Elisabete.

Orice poveste are un început

Din ce se cunoaşte, capela de la Făina, Valea Vaserului, a fost construită undeva la începutul secolului XX, sfârşit de secol 19.

“Prin 1890 şi ceva începe construcţia acestei capele şi undeva prin 1901 este terminată. Dar de atunci a mai fost reconstruită, mai degrabă reamenajată. I s-a dat hramul Sfintei Elisabeta. Eu am găsit această confuzie care se face inclusiv la comunitatea germană. Într-adevăr bisericuţa poartă hramul Sfintei Elisabeta, dar pe o icoană-tablou care tronează la intrarea în biserică deasupra altarului apare chipul Reginei Elisabeta, soţia lui Franz Joseph. Mai este cunoscută şi ca Sissi”, a declarat Vasile Coman.

Hramul bisericuţei din pădure este al Sfintei Elisabeta, sfântă declarată de Papa Grigore al IX-lea în anul 1210. Dar în interiorul bisericii se află un tablou cu Sissi.

Sfânta Elisabeta şi povestea ei

Datele istorice arată că sfânta Elisabeta a murit la vârsta de 24 de ani şi a fost principesa Ungariei şi ducesă de Turingia. Tatăl ei a fost regele Andrei al II-lea al Ungariei. Această sfântă este logodită cu Ludovic la patru ani, căsătorită la 14 ani şi a născut primul copil la vârsta de 15 ani.

“Soacra Elisabetei îi cerea acesteia să intre în biserică cu coroana regală pe cap, plină de diamante, dar ea avea un obicei că se ducea într-un colţ al palatului ei, avea o mică capelă unde exista un Crist enorm, cum aveau romano-catolicii cu o coroană de spini şi plin de sânge şi ea a fost fiind impresionată de mic copil de sacrificiul făcut pentru omenire de Crist. În momentul în care familia îi cerea să intre în biserică cu coroana plină de diamante le cerea să nu o pună să facă aşa ceva. 

Pentru că ea nu poate să poarte pe cap o coroană plină de diamante când Împăratul Lumii are o coroană cu spini.  De aici au început nişte controverse în familia ei, iar la 20 de ani are trei copii, iar la vârsta de 24 de ani, Ludoci, soţul ei, într-o cruciadă moare în primele rânduri. 

Rămâne văduvă, prin urma soacra ei şi cu familia o repudiază şi cu ajutorul unor cunoscuţi primeşte o cameră de spital unde se dedică îngrijirii bolnavilor. La un moment dat tatăl ei, Andrei, o recheamă la palat, ea refuză şi fizicul ei slab cedează şi moare la 24 de ani. Tot comportamentul ei l-a impresionat pe Papa Grigore al IX-lea, care imediat după moartea ei o canonizează”, a adăugat Coman.  

Confuzie… elisabetană

Revenind la Sissi, această frumoasă soţie a lui Franz Joseph, prinţesă de Bavaria, se căsătoreşte în 1854, la Viena la 16 ani. În 1898 un italian care de fapt îl urmărea pe principele de Orleans ca să îl înjunghie, coincidenţa face ca în nebunia acestui italian apare Sissi.

“În aceste circumstanţe toată nebunia lui este revărsată asupra prinţesei Austriei. La urcare pe vapor, datorit părului mare şi frumos pe care îl avea regina, s-a apropiat foarte mult şi infige un cuţit în trupul împărătesei. 

Cei din jur nu realizează că ea fost înjunghiată, ea cade şi datorită părului ei mare a durat până a început să curgă sânge şi lumea nu realizează că a fost înjunghiată. Pleacă vaporul şi abia apoi se află că regina a fost atacată. Abia apoi află cîăpitanul că pe vaporul lui se află regina, întoarce vaporul, dar degaba. Împărăteasa Austriei moare. Acest lucru se petrecea în 1898.

Bisericuţa se construia la Făina cam în aceeaşi perioadă. Vestea morţii împărătesei este atât de şocantă pentru comunităţile germane încât comunitatea germană de pe Valea Vaserului ridică o bisericuţă în memoria ei. 

Ce hram să îi dea? Purtând acelaşi nume, Elisabeta cu Sfânta Elisabeta atunci se naşte această idée în mintea celui care a fost cel mai mare la acea vreme în biserica romano-catolică să suprapună moartea soţiei lui Franz Joseph cu sfânta Elisabeta. Eu sunt convins că acel tablou este al lui Sissi, pentru că imaginea este prea aproape de zilele noastre”, a concluzionat Coman Vasile.