FOTO VIDEO Mii de pelerini maghiari au venit, de Rusalii, în comuna băcăuană Ghimeş Făget, la graniţa fostului Imperiu Austro-Ungar
0Peste o mie de pelerini unguri dar şi aproximativ 10 mii de români, de etnie maghiară, au participat ieri, de Rusaliile romano catolice, la un pelerinaj care a avut loc la Ghimeş Făget, la ruinile fostei cetăţii construită de Ferenc Rakoczi, în 1624. Maghiarii au venit cu steagul Ungariei Mari şi al Ţinutului Secuiesc, după ce, în urmă cu o zi au participat la o procesiune religioasă, la Şumuleul Mic, unde a fost prezent şi preşedintele Ungariei.
Manifestarea din comuna băcăuană la Ghimeş Făget, devenită deja tradiţională în ultimii ani, are atât o încărcătură religioasă, cât şi una naţională pentru unguri şi secui, care le aminteşte de vechile graniţe ale Imperiului Austro Ungar.
Statuia Maicii Domnului de la Şumuleu, care apare în 1624 în însemnările unui istoric franciscan, salvată după un incendiu devastator produs la mănăstire, după marea invazie turco-tătară, este unul din motivele de pelerinaj. O legendă a locului spune că faţa statuii se schimbă atunci când secuii sunt în pericol, iar rana de pe obrazul acesteia sângerează. În timp, credincioşii catolici i-au atribuit statuii o serie de vindecări miraculoase, motiv pentru care şi în prezent locul de la Şumuleu este unul dintre locurile preferate de pelerinaj şi rugăciune.
Maghiari de la Budapesta, veniţi cu trenul inscripţionat „Ferenc Rakoczi al ll-lea“
15 vagoane pline cu maghiari au ajuns ieri dimineaţă, în jurul orei 11, în comuna Ghimeş Făget cu un tren din Budapesta, foliat cu simbolurile fostului imperiu şi imaginea lui Ferenc Rakoczi al ll-lea. Alte mii de etnicii maghiari au ajuns cu autocarele, cu maşinile personale sau pe motociclete. Pentru evitarea oricăror posibile conflicte inter-etnice, în zonă au fost mobilizate forţe impresionante ale Jandarmeriei, Poliţiei şi Pompierilor. După ce au participat la slujba religioasă de Rusalii, au urcat la vechea cetate a lui Rakoczi,care funcţiona până în 1918, ca punct vamal şi pichet de grăniceri.
Pentru eveniment a fost organizat şi un târg, lângă calea ferată, în locul în care râul Trotuş desparte cele două maluri, care erau altădată graniţă, din care aceştia au putut achiziţiona steaguri ale Ungariei sau ale Ţinutului Secuiesc. Un steag de mici dimensiuni, cu simbolurile secuilor, costa 20 de lei, în timp ce unul mai mare, costa 40-50 de lei. Din Ungaria au ajuns la târg şi maghiari îmbrăcaţi în straie populare sau în cele purtate odată de husari. De la terase nu au lipsit kurtos-colacs dar nici gulaşul secuiesc, atât de apreciat în întreg Ardealul.
Petrecerea de Rusalii a luat sfârşit după ora 17, când a plecat trenul din Gara Ghimeş Făget. Clădirea măsoară 100 de metri şi a fost construită de arhitectul şef Ferenc Pfaff (1851-1913), la doar 2 kilometri de graniţa de maghiaro-română. În Gara Ghimeş Făget au funcţionat poliţia, jandarmeria, poşta dar şi serviciul vamal. Pădurile din preajmă au fost descrise şi de scriitorul român Liviu Rebreanu, în cartea „Pădurea Spânzuraţilor“. De la vechea cetate Rakoczi este vizibil monumentul ridicat de autorităţi, acum câţiva ani, eroului Emil Rebreanu, fratele scriitorului, spânzurat în Primul Război Mondial, după ce ar fi vrut să dezerteze din armata Austro Ungară la români.