Piaţa în care a fost sărbătorită numirea Aradului ca oraş liber regesc de către regele Francisc I

Piaţa Avram Iancu din Arad locul în care autorităţile locale doresc să pună în practică un proiect de modernizare şi-a primit denumirea de la revoluţionarul Avram Iancu, un nume marcant ce se leagă de Revoluţia Română din 1848.

În secolele 18 şi 19, această piaţă era nucleul Aradului, primul de altfel, aici aflându-se centrul politic şi economic al Aradului, primăria aflându-se acolo din anul 1704 şi până în 1889. Tot acolo a fost sărbătorită în anul 1834 şi numirea Aradului ca oraş liber regesc de către regele Francisc I.

În acel an, sărbătoarea ce a fost cunoscută atunci sub denumirea de „sărbătorile oraşului” au durat 12 zile, din 17 până în 28 august. În această piaţă, în luna martie 1848 a fost consemnată prima demonstraţie a muncitorilor arădeni De asemenea, aici s-a adunat la 31 octombrie 1918, un număr de 15.000 de persoane, această manifestare marcând începutul ridicării la luptă a maselor arădene în scopul răsturnării stăpânirii dualiste, fapt ce a deschis drumul realizării statului idealului secular, unirea Transivaniei cu România.

Piaţa este despărţită de Bulevardul Revoluţiei de clădirea Teatrului de Stat, construită între anii 1872-1874, iar în mijlocul pieţei, după ce câţiva zeci de ani s-a aflat monumentul celor 13 generali, mutat în Parcul Reconcilierii, acum se află Monumentul Ostaşului Român. Monumentul generalilor este cunoscut şi sub denumirea de Statuia Libertăţii, piaţa fiind denumită în perioada ocupaţiei maghiare, Szabadság-ter, adică Piaţa Libertăţii. Zona în care se află astăzi această piaţă, cândva se afla cartierul Coloniştilor Germani, acesta apărând în anul 1707. 

Primele clădiri din piaţă au fost construite înainte de acest an, atunci apărând deja cartierul german pe planul Karoly. La începutul secolului al XVIII-lea s-au construit pe latura vestică a pieţei, primele edificii, puţin mai modeste decât cele din prezent. Case din cărămidă, cu parter şi etaj, se mai păstrează azi la numerele 14 şi 15, pe latura de vest a pieţei. În general, clădirile sunt în formă de “L”, cu latura lungă înspre curte. Între cele două clădiri, cele mai vechi din piaţă, clădiri cu intrarea prin gang, se afla în stânga şi în dreapta clădirii pe care a existat fosta primărie.

Piaţa este delimitată de fronturi construite clare, cu clădiri cu valoare istorică, culturală, arhitecturală, dar şi valoare ambientală. Toate clădirile ce alcătuiesc în prezent fronturile pieţei, au fost realizate începând cu prima jumătate a secolului XIX şi până în 1920, singura excepţie fiind un bloc de locuinţe datând din anii ’60.

Primul monument aşezat  în centrul pieţei a fost Monumentul Ciumei, aşezat acolo în 1738 şi a fost demolat în jurul anului 1856.

Dintre clădirile aflate în Piaţa Avram Iancu, se numără: Casa Jakob Hirschl, construită în anul 1817 de către comerciantul Jakob Hirschl. Pentru o perioadă, această clădire a adăpostit Casa de Cultură a Municipiului Arad. Palatul farmacistului Rosznay, datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea, fiind construită de către farmacistul al cărui nume îl poartă (1833-1895), acesta locuind şi făcând cercetări medicale în această clădire mare parte din viaţa sa. Palatul Nadasdy, aflat în Piaţa Avram Iancu, colţ cu strada Meţianu, a fost construit în anul 1904 după planurile arhitectului Reisinger. 

Pe viitor Primăria vrea să realizeze o parcare subterană în Piaţa Avram Iancu din municipiul Arad, dar şi alte lucrări de reamenajare a zonei, printre care şi o piramidă de sticlă, investiţia fiind estimată, conform studiului de fezabilitate la peste 26 milioane de euro.

Vă mai recomandăm: Cetatea Dezna din Arad, ruina care ascunde multe secrete: clădirea ar fi fost distrusă după ce o fată creştină a dat foc depozitului în care se afla praful de puşcă
 

Cum salvează autorităţile clădirile vechi ale Aradului