Moștenirea cavalerismului ezoteric într-un oraș din Vestul României. Istoric: „Săracii primeau hrana zilnică”
0Istoricul și analistul politic Antoniu Martin explică pentru „Adevărul” simbolistica fațadelor unor clădiri din Arad, orașul din România în care există o diversitate de simboluri cu caracter ezoteric.
De exemplu, pe una dintre clădiri se pot observa balaurii încolăciți.
„Cine privește fațadele unor clădiri din Arad, realizate la confluența secolelor XIX și XX, stilul Art Nouveau, poate observa o diversitate de simboluri cu caracter ezoteric. Printre acestea, identificăm și câteva de sorginte cavalerească, precum dragonii înaripați – pe clădirea de pe B-dul Decebal nr. 18, unde avem o ipostază a grifonilor și pe Palatul Steiner, unde se văd balaurii încolăciți”, explică pentru „Adevărul” istoricul arădean Antoniu Martin.
El spune că cercetări recente au evidențiat că o bună parte din aristocrația Transilvaniei era membră în cunoscutul și fascinantul Ordin al Dragonului, înființat la începutul secolului XV. Se cunoaște că acest ordin avea și o componentă ezoterică, dincolo de partea strict cavalerească de factură creștină, menționează istoricul.
El arată că, în decursul timpului, numeroși membri ai nobilimii transilvane au aderat la această societate de arme și că s-a putut identifica apartenența strămoșilor direcți ai unor aristocrați arădeni de la sfârșitul secolului al XIX-lea la ordinul amintit.
Ce reprezintă balaurul
„În mod simbolic, dragonul sau balaurul reprezintă infinitul, regenerarea sau transformarea. Vedem așadar conotațiile profund ezoterice ale acestor reprezentări. Dar ce moștenire a lăsat cavalerismul ezoteric medieval Aradului modern ? Dincolo de dimensiunea arhitecturală unică, putem considera că aspecte definitorii ale comunității arădene din perioada modernă au fost influențate și modelate de eșafodajul ideatic și comportamental de sorginte cavalerească. Spre exemplu, grija, izvorâtă din mila creștină, față de semenii aflați în nevoie, în suferință, bolnavi, a fost o constantă în preocupările aristocraților arădeni din jurul anului 1900”, adaugă Antoniu Martin.
Totodată, la nivelul societății, unele reguli de conduită, politețe și conviețuire au fost preluate de la cavalerii medievali. Acestea s-au reflectat bunăoară atât în instituția „Pâinea Gratuită” de la finele secolului XIX, unde săracii primeau hrana zilnică, dar și în stilul de viață al aristocrației și burgheziei arădene, de la preocuparea pentru confortul servitorilor până la modalitățile specifice de socializare.
„Așadar, putem aprecia că Aradul modern, cu trăsăturile sale de oraș multicultural, tolerant, civic și deschis, a asumat multe elemente din cavalerismul ezoteric medieval și le-a conferit o notă distinctă”, a conchis Antoniu Martin.