Singurul crater de pe Lună cu nume românesc, botezat după Spiru Haret. Cum a ajuns numele matematicianului pe Lună

Există un singur crater cu nume românesc pe Lună, iar acesta poartă numele Haret, după numele matematicianului, astronomului şi pedagogului Spiru Haret. Uniunea Internaţională Astronomică a botezat craterul descoperit în 1959, după Haret, ca o recunoaştere internaţională a meritelor marii personalităţi româneşti. Haret a fost primul român cu doctorat în astronomie.

Numele lui Spiru Haret e scris în ceruri. Matematicianul, astronomul şi pedagogul Spiru Haret a fost una dintre cele mai mari personalităţi ale culturii româneşti din secolul al XIX-lea. Haret a fost nu doar un mare om de cultura, ci şi ministrul Educaţiei care a rămas în istorie pentru reformarea din temelii a învăţământului românesc, dar şi un matematician şi un astronom cu merite deosebite în dezvoltarea acestor ştiinţe.

Crater pe faţa nevăzută a Lunii

În 1959, la aproape cinci decenii de la trecerea în nefiinţă a lui Spiru Haret, s-a obţinut  prima fotografie din spaţiul cosmic şi a putut fi văzută partea „nevăzută” până atunci a Lunii. Munţii, văile şi toate celelalte elemente descoperite pe partea întunecată a Lunii au fost botezate de comunitatea ştiinţifică internaţională cu nume celebre.

Uniunea Astronomica Internaţională a dat numele lui Haret craterului descoperit pe lună, în memoria celui care a cercetat astrele lăsând moştenire teza de doctorat în care a demonstrat că axele majore ale orbitelor planetelor nu sunt stabile. Craterul Haret are 29 de kilometri şi este situat aproape de polul sud al Lunii. 

Elev genial

Până să ajungă un pedagog reformator şi un astronom de renume internaţional, Haret a fost un elev genial. S-a îndrăgostit de astronomie încă din clasa a III-a, atras fiind de Lună şi a scris primele cărţi de matematică încă de pe băncile şcolii.

S-a născut pe15 februarie 1851, la Iasi. A făcut primele clase primare la Dorohoi şi şi-a continuat studiile la Iaşi şi Bucureşti. A terminat gimnaziul cu califcativul „eminenţia“ şi a urmat cursurile liceului „Sf. Sava“ din Capitală.

Încă de pe băncile liceului a scris două cărţi: un manual de algebră şi unul de trigonometrie numit „Elemente de trigonometrie“. A susţinut examenul de Bacalaureat în 1869 şi s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe din cadrul Universităţii Bucureşti. A predat la seminarul Nifon din Capitală. Fiind unul dintre cei mai merituoşi studenţi ai facultăţii, primeşte o bursă pentru a studia în străinătate pentru pregătirea doctoratului. Aşa ajunge la Sorbona, unde studiază Ştiintele matematice teoretice şi urmează cursul de mecanică cerească.

În 1875, Spiru Haret îşi susţine licenţa în matematica la Paris. Un an mai târziu susţine o altă licenţă în fizica, iar la data de 18 ianuarie 1878  îşi prezintă teza de doctorat cu tema „Asupra invariabilităţii axelor mari ale orbitelor planetare“.

Teza de doctorat, revoluţionară în domeniul astronomiei

Lucrarea lui Haret a fost publicată în Tomul XVIII al Memoriilor Observatorului din Paris, iar specialiştii vremii o consideră revoluţionară în domeniu. Românul Haret demonstrează că orbitele descrise de planete nu sunt stabile, cum se credea, ci suportă în timp o oarecare variaţie.

Cercetările din teza sa de doctorat au fost continuate de astronomi de renume, mai târziu. Spiru Haret a fost primul român care a obţinut un doctorat în astronomie. Teza despre axele orbitelor planetare este considerată cea mai importanta contributie ştiinţifică a lui Haret.

După ce revine în ţară, Spiru Haret renunţă la cercetare şi se dedică reformării sistemului de învăţământ românesc. A predat la Universitatea din Bucureşti, la Facultatea de Ştiinţe. A fost profesor la Şcoala de poduri şi şosele şi la Şcoala de ofiţeri de artilerie şi geniu.

A reformat sistemul de învăţământ românesc

A fost ministrul Învăţământului sub trei guverne liberale, timp în care a reformat nu doar sistemul educaţional din România, ci şi întreaga societate românescă.

A iniţiat legi şi a creat cadrul legal adecvat pentru ca educaţia să reprezinte o prioritate atât la sat, cât şi la oraş. Spiru Haret a fost ales membru al Academiei Romane în anul  1892. A înfiinţat reviste pentru culturalizarea ţăranilor şi muncitorilor români, pentru care cultura şi educaţia, pe fondul sărăciei, fuseseră mult timp inaccesibile. A înfiinţat biblioteci săteşti, şcoli pentru adulţi, şcoli pentru ucenicii din fabrici şi cantine şcolare pentru elevii săraci. Ministrul Spiru Haret a elaborat „Regulamentul pentru şcolile de adulţi” din anul 1904 şi „Programa analitică pentru şcoalele de adulţi” din 1904.

Cât a fost ministru, a pledat pentru investirea în educaţie, ca mijloc fundamental de reformare a societăţii. Programele lui Haret au dus la scăderea semnificativă a analfabetismului în rândul societăţii româneşti de la 78% în 1899, la 61% în 1912. Ministrul Spiru Haret este cel care  a emis decretul pentru înfiinţarea Observatorului Astronomic din Bucureşti. A profesat până în 1910, şi după pensionare a continuat să ţină prelegeri de popularizare la Universitatea populară. A murit pe 17 decembrie 1912, la vârsta de 61 de ani.