Zeci de deţinuţi solicită daune în justiţie pentru condiţiile ”inumane” din Penitenciarul Aiud. Ce le răspund instanţele de judecată
0Mai mulţi deţinuţi încarceraţi pentru diferite perioade de timp la Penitenciarul Aiud au dat în judecată instituţia de deţinere, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Statul Român, prin ANAF, pentru a obţine daune morale de zeci de mii de lei ca urmare a condiţiilor pe care le-au îndurat la închisoare.
Procesele se judecă pe fond la Judecătoria Aiud, iar în apel ajung pentru sentinţe definitive la Tribunalul Alba. Practica judiciară se manifestă în sensul respingerii solicitărilor formulate de foştii deţinuţi. Un astfel de caz este cel al deţinutului A. Dionisie, care vrea daune morale în valoare de 50.000 de lei. Acesta susţine în acţiunea civilă că în perioada eţinerii Penitenciarul Aiud nu i-au fost respectate normele minime obligatorii privind condiţiile de cazare. Printr-o decizie din 2016, deţinutul a obţinut o decizie juridică prin care s-a constatat că nu i s-a asigurat suprafaţa minimă de cazare de 4 metri pătraţi.
În aceeaşi decizie, instanţa nu a obligat, însă, administraţia penitenciarului să adopte anumite măsuri în acest sens, ”având în vedere gradul de supraaglomerare cu care în genere se confruntă sistemul penitenciar românesc”. Acesta a fost înrcarcerat la Aiud timp de aproape 8 ani, din 7 septembrie 2009 până la data de 29 iunei 2017.
”Coroborate aceste norme şi raportându-ne la suprafaţa spaţiului din camera de deţinere aferentă Secţiei E4 din imobilul Celular unde a fost cazat reclamantul deţinut - cu o suprafaţă utilă de minim 7,80 mp şi un volum de aer de 25 mc, cameră în care sunt cazate un număr maxim de 3 deţinuţi, se poate constata că suprafaţa în metri pătraţi care i-a fost asigurată deţinutului în cauză nu a fost afectată în mod grav - situaţie care să se circumscrie unor tratamente inumane şi degradante - în condiţiile în care normativele în vigoare prevăd o suprafaţă de 4 mp pentru fiecare deţinut clasificat în regim închis sau de maximă siguranţă, situaţie în care se afla reclamantul, la momentul cazării în camera de deţinere E4.37”, se precizează în motivarea deciziei de la Judecătoria Aiud, prin care a fost respinsă acţiunea condamnatului.
Reprezentanţii penitenciarului au mai precizat că reclamantul a beneficiat de un program complex de activităţi, ”care i-a permis selecţionarea la muncă, derularea unor activităţi educaţionale în afara camerei de deţinere şi corelativ i-a permis oportunitatea creării unui comportament activ în vederea reintegrării sociale după liberare. Facilităţile astfel oferite de penitenciar au contribuit la crearea unui climat educaţional şi de viaţă în mediul carceral care nu poate fi circumscrisă relelor tratamente sau tratamentelor inumane sau degradante”.
În final, solicitarea persoanei condamnate a fost repsină pe motiv că acesta a beneficiat de prevederile Legii nr. 169/2017, prin care fiecare deţinut primeşte şase zile de câştig pentru 30 de zile de detenţie în condiţii necorespunzătoare. ”Instanţa apreciază că legiuitorul prin Legea 169/2017 a oferit tocmai o măsură compensatorie pentru condiţiile neconforme din penitenciare, iar reclamantul a beneficiat de prevederile acesteia, apreciind că nu se impune o dublă reparaţie pentru acelaşi prejudiciu”, afirmă magistratul care a judecat cauza. Concret, A. Dionisie a beneficiat de o reducere cu 120 de zile a perioadei de detenţie.