Vinul din pocalul lui Mihai Viteazul. Aroma care l-a cucerit pe marele domnitor cât timp a locuit la Alba Iulia
0Marele domnitor Mihai Viteazul a avut un vin preferat în perioada cât a stat la Alba Iulia. Descoperirea vinului a fost cu totul întâmplătoare.
Mihai Viteazul a descoperit vinul de Ciumbrud în vremea în care era stăpân al Palatului Principilor. Legenda spune că voievodul a descoperit câteva butoaie cu vinul produs în mica podgorie, după ce a luat în stăpânire Palatul princiar din Alba Iulia.
Mihai Viteazul a rămas atât de impresionat de aroma de busuioc a vinului de Ciumbrud, încât licoarea a devenit băutura sa preferată iar de atunci vinul din struguri copţi pe dealurile Aiudului era nelipsit de la mesele şi din pivniţele domnitorului. Vinul şi-a continuat tradiţia până astăzi, fiind în continuare apreciat de cunoscători.
Palatul Principilor este locul în care Mihai Viteazul a locuit şi activat în scurta perioadă, de zece luni, în care a condus de la Alba Iulia destinele Principatului Transilvaniei. Dincolo de importanţa istorică, momentul intrării lui Mihai Viteazul în Alba Iulia a fost transformat de domnitor într-o adevărată petrecere. Aceste detalii au fost descrise cu lux de amănunte de revoluţionarul paşoptist Nicolae Bălcescu, în binecunoscuta sa lucrare „Românii supt domnia lui Mihai voievod Viteazul”. Bălcescu recunoaşte meritele politice ale voievodului muntean şi descrie în detaliu petrecerea care s-a desfăşurat în cetatea Alba Iulia, pe 1 noiembrie 1599.
„O ceată de zece lăutari ţigani urma îndată după domn, cântând (...) apoi o bandă de muzică ce se compunea de opt trâmbiţe, care cu multă armonie modula sonurile lor, de atâtea tobe de oţel pre obiceiul turcesc, de un bun număr de flaute şi flaşnete. În urma acestei orchestre, venea Mihai, călare pe un măreţ cal alb”, scrie marele revoluţionar. Îmbrăcat în haine scumpe Simultan cu atmosfera de pe uliţele din Alba Iulia, Nicolae Bălcescu zugrăveşte şi un portret al domnitorului. Mihai Viteazul este înfăţişat de Bălcescu într-o ţinută opulentă, specifică mai de grabă unor nobili din Apus, decât unui domnitor muntean. Domnitorul era îmbrăcat cu haine scumpe, în care erau încrustate pietre preţioase.
De asemenea, fiecare oştean din armata sa ţinea de hăţuri cai pe care erau puse şei acoperite cu mantii lucrate în fir de aur şi argint. „Mihai purta pe cap un calpac unguresc împodobit cu o egretă neagră de pene de erodiu legate cu o ăcopcăî de aur; o manta lungă albă de mătase ţesută cu fir, având pe de lături ţesuţi vulturi de fir; tunică albă de aceeaşi materie, lungi ciorapi de mătase albi, garnisiţi cu pietre scumpe şi botine de saftian galben; de brâu atârna o pală de Taban împodobită cu aur şi rubine”, mai scria Nicolae Bălcescu în marea sa operă.