Profit şi afaceri în scădere pentru Cupru Min SA. Societatea, obligată la investiţii de 15 milioane euro în protecţia mediului
0Compania de stat Cupru Min SA Abrud a avut în 2014 un profit de circa 5,6 milioane de lei (aproximativ 1,25 milioane de euro). Societatea are ca obiect de activitate exploatarea cuprului din cel mai mare zăcământ din ţară, situate în Munţii Apuseni, la Roşia Poieni.
Profitul din 2014 a scăzut în raport cu suma aferentă la nivelul anului 2013, când s-a situate la valoarea de 1,8 milioane de euro. Cifra de afaceri din 2014 este comparabilă cu cea din acum doi ani şi se cifrează la 145 milioane de lei (32 de milioane euro). În 2013, Cuprumin a avut afaceri de aproximativ 150 milioane de lei (34 milioane de euro). Rezultatele financiare confirmă că exploatarea minieră din Apuseni are viitor, chiar dacă trebuie să realizeze mari investiţii în domeniul protecţiei mediului.
”Conform programului de conformare la cerinţele de mediu societatea a constituit în exerciţiul supus auditării provizioane pentru cheltuieli legale de protecţia mediului înconjurător în sumă totală de 5.300.000 lei necesare pentru realizarea instalaţiei de recuperare a cuprului. Menţionăm ca societatea a mai constituit şi în exerciţiile precedente (2012, 2013) provizioane în valoare totala de 30.000.000 lei, astfel ca la momentul actual valoarea totală a acestor provizioane este de 35.300.000 lei iar termenul de finalizare al acestui program de mediu este trim. III 2017, în condiţiile în care valoarea totală a proiectului este estimată la 15,5 mil. euro - definitivată în baza unui studiului de fezabilitate întocmit în acest sens. În aceste condiţii suma constituită cu titlu de provizion pentru aceste cheltuieli nu este suficientă pentru acoperirea acestor acţiuni de mediu, astfel încât societatea va trebui să completeze aceste provizioane cu sume alocate din profit, precum şi din alte surse, inclusiv împrumuturi, în exerciţiile financiare următoare, respectiv 2015 – 2017”, se afirmă în raportul auditorului financiar pentru activitatea din anul 2014, făcut public de companie.
Societatea are aproximativ 500 de angajaţi şi exploatează cel mai mare zăcământ de cupru din România, în cariera de la Roşia Poieni, în Munţii Apuseni. Cea mai mare datorie a societăţii este faţă de Electrica şi se cifrează la aproximativ 24 milioane de lei (5 milioane euro). ”Din total datorii faţă de furnizori în sumă de 27.632.296 lei, suma de 24.121.772 lei reprezintă datoria către SC Electrica SA pentru care există grafic de esalonare a plăţilor cu nr. 1879/06.05.2010 pentru o perioada de 7 ani. Până la data de 31.12.2014 societatea a respectat termenele de plată eşalonate”, se afirmă în raport.
Creanţă de 10 milioane de euro de la Energo Mineral
De asemenea, Cuprumin are de recuperat aproape 10 milioane de euro de la un fost partener de afaceri, Energo Mineral SA, aflat în insolvenţă. Guvernul a stabilit printr-un memorandum că societatea va fi propusă din nou pentru privatizare după finalizarea litigiilor cu Energo Mineral şi Roman Copper Corp Canada (un fost câştigător al unei licitaţii eşuate). Litigiul cu compania din Canada a fost finalizat prin obligarea statului român de a returna companiei canadiene garanţia de participare la licitaţie.
”În baza Memorandumului încheiat de către Guvernul României din data de 27.02.2013, s-a stabilit demararea şi derularea procedurilor de privatizare a S.C. Curpumin S.A. numai după finalizarea litigiilor cu SC Energo Mineral S.A. şi Roman Copper Corp. Canada şi în prealabil pregătirea privatizării precum şi procesul de atragere de investiţii. (…) Conform sentinţei civile nr. 415/15.01.2015 Tribunalul Bucuresti a admis înscrierea la masa credală a SC Energo Mineral cu suma de 42.217.361,64 lei, în plus cu suma de 1.210.825 lei faţă de cea înregistrată de societate, astfel încât această diferenţă urmează să fie regularizată în cursul exerciţiului financiar 2015. Menţionăm însă că simpla înscriere la masa credală cu suma arătată nu schimbă natura creanţei, pe care o considerăm tot creanţă incertă până la eventuala aprobare a unui plan
de reorganizare viabil”, se mai susţine în raportul de audit.
Energo Mineral SA Bucureşti este un fost partener de afaceri al companiei Cupru Min în perioada 2007 – 2009. În urmă cu cinci ani a fost încheiat un contract de asociere între Cupru Min şi consorţiul format din societăţile Cuprom SA, Energo Mineral SA şi Ipronef SA, deţinut de oamenii de afaceri Horia Simu şi Horia Pitulea. În schimbul dreptului de exploatare a cuprului, Simu şi Pitulea s-au angajat să investească 155 milioane de euro în retehnologizarea exploatării miniere. Obligaţiile contractuale nu au fost respectate. Energo Mineral nu a făcut investiţiile asumate, nici măcar pe cele de mediu, nu şi-a achitat datoriile faţă de Cupru Min şi a exploatat la maximum utilajele din dotarea societăţii. Profitul anual a fost în aceste condiţii de peste 6 milioane de euro. În iulie 2009, după o stagnare a activităţii de nouă luni şi trimiterea în şomaj a sute de mineri, Energo Mineral a denunţat contractul cu SC Cupru Min SA. Motivele invocate au fost scăderea preţului cuprului pe piaţa internaţională şi refuzul renegocierii contractului de cooperare. Ulterior societatea a intrat în insolvenţă.
Privatizarea eşuată de la Cupru Min Abrud: Ministerul Economiei pierde procesul cu Roman Copper Corp