Poarta a VII-a a Cetăţii Alba Iulia, redeschisă după 300 de ani GALERIE FOTO

Poarta va scurta la jumătate drumul turiştilor care aleg să intre în Cetate dinspre latura de nord a fortificaţiei. A fost redeschisă după 300 de ani, perioadă în care a fost ascunsă în spatele unor ziduri. Lucrările de restaurare sunt aproape finalizate.

Fortăreaţa de la Alba Iulia, în stil Vauban cu şapte bastioane, adică fortificaţii în formă de turn ce-i conferă forma stelară, a fost proiectată de arhitectul Italian Giovanni Morando Visconti. Însemnările care s-au păstrat arată că şase dintre porţile Cetăţii, de pe aşa numita „cale regală“,  poartă amprenta arhitectului. Cât despre poarta a şaptea, situată pe latura de nord a fortificaţiei, nu se cunosc foarte multe detalii.

Închisă trei secole

Potrivit istoricilor, urmaşii arhitectrului italian, Josif Quadris şi Konrad Wonveiss, au fost cei care au renunţat la utilitatea Porţii a VII-a. Ca atare nu se ştie dacă a fost opera arhitectului italian, întrucât planul său iniţial a suferit mai multe modificări.  „După 1717, urmaşii arhitectului care a întocmit planul de ridicare a Cetăţii au decis să renunţe la Poarta a VII-a. Practic, au prelungit elementele de  fortificare: contragărzile şi urechile ravelinelor, tocmai pentru diminuarea spaţiilor. A fost închisă, însă, cu un zid de mică grosime, care putea fi cu uşurinţă dărâmat în caz de forţă majoră“, a spus Dan Anghel, istoric la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Ampla lucrare de restaurare a şanţurilor Cetăţii, în valoare de 47,5 milioane de lei, a inclus şi redeschiderea Porţii a şaptea. Practic,  a fost spart zidul cu care a fost închisă în urmă cu aproape trei secole.

Poartă cu funcţie administrativă

„Lucrările de valorificare a Porţii a VII-a sunt în derulare. Mai sunt de finalizat cele legate de utilităţi. Spre deosebire de celelalte este lipsită de elemente decorative. Imediat ce se vor finaliza, va fi deschisă publicului. A fost şi va fi o poartă cu funcţie administrativă, în sensul că va asigura accesul dinspre strada Gemina spre traseul nordic al Cetăţii şi spre Parcul Unirii şi mai departe spre traseul sudic sau în interiorul fortificaţiei“, a spus Emanuel Drăguşin, purtătorul de cuvânt al firmei Grup Corint, cea care a câştigat licitaţia de execuţie a lucrărilor de reabilitare a zonei.

Click pe poze pentru galerie foto

Poarta era înainte de 1717, locul  de ieşire a trupelor austrice în afara zidurilor, pe latura de nord a fortificaţiei, în cazuri de forţă majoră, cum era un atac neaşteptat din partea inamicului.  „Poarta era un culoar de trecere pentru trupele imperiale, dar şi un spaţiu de depozitare a armamentului“, a mai punctat Dan Anghel.Scrierile istoricilor arată că zona din apropierea Porţii a VII-a a fost şi locul în care s-au adăpostit românii în timpul Revoluţiei de la 1848-1849. 

Fortificaţia este considerată de istorici cea mai impresionantă de acest tip din sud-estul Europei, în special datorită porţilor triumfale ce asigurau accesul. Până acum, au fost redate circuitului turistic cinci dintre porţile fortăreţei, trei pe latura  de est şi două pe cea de vest. Poarta a VI-a este singura care nu a fost încă reabilitată, dar este inclusă în proiectul privind refacere a zidului de vest a Cetăţii, distrus în 1921, în timpul lucrărilor de ridicare a Catedralei Încoronării.

Restauraea porţilor a implicat costuri de peste 17 milioane de lei. Cea mai mare parte a banilor provin din fonduri europene şi de la Guvern. Procesul de restaurare al Cetăţii a început în urmă cu 17 ani. Abia în urmă cu doi ani, majoritatea monumentelor au fost reabilitate, iar Alba Carolina a început să respire aerul vechii istorii.

Cetatea bastionară de tip Vauban Alba Carolina a fost construită de către austrieci între anii 1715-1738 pe baza planului întocmit de către arhitectul militar Giovanni Morando Visconti. Autorităţile austriece nu au reuşit să finalizeze proiectul, aşa că au rămas neexecutate aproximativ 20 la sută din lucrările interioare şi în totalitate cele de apărare exterioară.