Analiză Pensiile speciale, monedă de schimb pentru voturi. „Frauda” care a adus criza de azi
0Declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu cu privire la pensiile speciale, care ar fi un fel de „Caritas”, au fost comentate și de economistul Bogdan Glăvan. „Noi suntem în galceava asta deoarece statul a încercat să cumpere voturi (pace socială) cu pensii”, a adăugat el.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat sâmbătă, 8 noiembrie, că România nu îşi mai permite să aibă pensionari speciali. În opinia sa, pensiile speciale sunt un fel de „Caritas”.
„Eu le-aş transmite magistraţilor un mesaj, le-aş spune că îi înţeleg, este foarte greu să renunţi la un lucru care ţi s-a dat, din perspectiva societăţii, un privilegiu. Este foarte greu să beneficiezi ani de zile, zeci de ani de asta şi dintr-o dată să ţi se spună că nu îl mai ai. Pentru oricine ar fi greu să facă asta. Dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru. Ei au fost prinşi într-un Caritas, care nu putea să dureze la nesfârşit şi oamenii care sunt pragmatici şi raţionali ar trebui să înţeleagă asta. România nu îşi permite să mai plătească aceşti bani, nu îşi permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum. Iar dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente", a răspuns videpremierul.
Afirmația Oanei Gheorghiu a fost intens comentată în opinia publică românească. Cei mai mulți comentatori îi dau dreptate fostei activiste care a construit un spital din donații. Pe lângă magistrați, care s-au arătat jigniți de afirmațiile ei, și unii economiști au intrat în dezbatere.
„Toate pensiile publice sunt un Caritas”
„Nu pensiile speciale în particular sunt un Caritas, ci pensiile publice în general sunt un Caritas”, a susținut, pe Facebook și economistul Bogdan Glăvan.
De ce? „Foarte simplu: fiindcă ele nu au la bază un FOND, ci se bazează pe contribuțiile generatiilor viitoare ale unor terți... care pot emigra, pot decide să nu se mai înmulțească, pot decide să se ducă la mănăstire în loc să se angajeze s.a.m.d. - lăsând pensiile în plata în pom.”
Economistul crede că Oana Gheorghiu a folosit o comparație nepotrivită. „Fix aceeași teză se poate enunța și referitor la pensiile minerilor și la cele ale profesorilor s.a.m.d. - toate fiind parte a unui sistem tip Caritas. Din acest punct de vedere, nici o pensie sectorială nu este mai brează decât alta.”
„Care e legătura logică, directă și necesară între Independența justiției și pensii? Nici una”
Glăvan critică și magistrații, și pe susținătorii acestora, care susțin că există o legătură între pensiile judecătorilor/procurorilor și independența justiției.
„Desigur, la fel greșesc și cei care protestează vehement contra acestei comparații, nici ei nefiind economiști. Ei vorbesc despre independenta justiției. Dar care e legătura logică, directă și necesară între Independența justiției și pensii? Nici una. Independența justiției presupune, din perspectivă financiară, asigurarea unui venit rezonabil pentru magistrați. Însă "venit" nu este egal cu "pensii". Independența se poate asigura prin salarii, nu prin pensii. În plus, mai contează și cum se asigură Independența, nu doar cât, în ce procent”, detaliază el.
Concluzia economistului este că s-a ajuns aici din cauza politicienilor care au vrut să cumpere voturi cu pensii:
„Repet ce am spus mereu: noi suntem în gâlceava asta deoarece statul a încercat să cumpere voturi (pace socială) cu pensii, adică cu vrăjeli. De asta s-au inventat regimuri diferite de pensionare, de asta au ieșit încă din anii 1990 oamenii devreme la pensie, de asta au fost mărite pensiile. Fiindcă resurse prezente nu există. Și atunci politrucii au promis resurse viitoare, adică vrăjeli. Dacă nu se angajau în această fraudă, nu am fi avut azi discuția despre pensii speciale.”