Sfaturi pentru o iarnă fără dureri de genunchi, la Adevărul Live de la ora 11.00

Cum ne pregătim corpul pentru sporturile de iarnă, dar şi cum să tratăm eficient micile sau marile probleme de genunchi căpătate la schi sau pur şi simplu printr-o mişcare greşită? Aflăm la Adevărul Live de la ora 11.00, de la medicul Mihai Baican, specialist în traumatologie sportivă, cu competenţe în managementul medical al sportivilor şi recuperarea acestora.

Idei rezultate în urma discuţiei:

Sezonul de schi este la început în ţara noastră, în Europa a început.

E mult mai uşor şi mai ieftin de cele mai multe ori să prevenim decât să ajungem în situaţia de a trata sau de a repara anumite probleme apărute.

Schiul îl practicăm foarte puţin, doar în sezon, şi atunci problemele pot apărea la nivelul articulaţiilor, muşchilor, ligamentelor sau tendoanelor. Şi nu în ultimul rând, la nivelul coloanei vertebrale.

Mulţi pacienţi vin la medic doar atunci când le este afectată mobilitatea, deşi ei au suferinţe mai vechi, ceea ce este destul de târziu. De regulă, discutăm despre entorse destul de serioase la nivelul genunchilor care se complică fie cu leziuni ale meniscului, fie cu leziuni ale ligamentelor. De cele mai multe ori, acestea au apărut în anii trecuţi, au fost neglijate, dar are loc leziunea cartilajului articular. Apoi, acest lucru devine manifest. Genunchiul se umflă, doare, se limitează mobilitatea.

Cartilajul erodat, lezat, nu se reface. Acest lucru conduce la artroză. În articulaţie, ca în orice mecanism, se produce o frecare. Exemplul cel mai comun este cu părţile unei maşini. Această frecare duce la o anumită uzură. Tehnica, oricât de mult a evoluat, nu a reuşit să asigure o frecare atât de mică încât un anumit mecanism să dureze pentru viaţă.

Cartilajul din articulaţiile corpului omenesc , dacă avem grijă de el, este făcut în aşa fel încât să ne asigure o bună mobilitate pentru toată viaţa. Are un indice de frecare extrem de mic şi evităm situaţia de „os pe os“.

Două categorii de pacienţi

Sunt două categorii de pacienţi: cei tineri care ajung pe schiuri sau pe patine fără să-şi fi programat acest lucru, fără să se fi pregătit în vreun fel şi fără să se gândească la ce se expune. Şi se accidentează. A doua categorie este cea a celor care practică de ceva vreme , dar odată cu trecerea anilor, se pregătesc din ce în ce mai puţin.

Sedentarismul face parte din viaţa noastră. Există puţină preocupare de a face sport zilnic. În momentul în care vrem să facem sport renunţăm repede pentru că organismul nu e pregătit pentru intensitatea efortului.

Trebuie să ne pregătim cu genuflexiuni, elemente de mobilitate, gimnastică medicală, toate acestea ne ajută pe pârtie. Trebuie să începem cu kinetoterapie care ne pregăteşte pentru etapa următoare. Înotul este o bună pregătire pentru schi. 30 de minute de sport pe zi fac minuni.

Sporturile de iarnă presupun şi o pregătire a aparatului vestibular, cel care răspunde de echilibrul nostru. Există o mişcare continuă care presupune adaptarea la diverse denivelări şi inclusiv pentru acest lucru e nevoie de pregătire. Asta presupune că 1-2 zile după ce ajungem la schi trebuie să fim precauţi. Şi chiar dacă noi considerăm că avem un nivel tehnic foarte bun, e bine să o luăm treptat. Să-i lăsăm timp organismului să se adapteze la noua situaţie. Zona de deasupra bazinului trebuie exersată.

O durere de genunchi trebuie să ne îngrijoreze de când apare

Pentru că un genunchi nu prea are de ce să ne doară. Traumatismele vizează direct cartilajul. Apare o zonă de edem osos, inflamaţie care dacă se conicizează va afecta cartilajul de deasupra ei. Cu atât mai mult dacă genunchiul se umflă, mişcarea e limitată, trebuie să mergem la medic. „Pocnetul“ la nivelul articulaţiei trebuie şi el investigat.

La nivelul genunchiului astăzi se practică artroscopia.

Recuperarea trebuie făcută nu doar la nivelul articulaţiei afectate, ci la nivelul întregului organism.

Genunchiul este o zonă slab vascularizată, iar acolo unde nu e sânge vindecarea e mai lentă sau nu dispare spontan, dimpotrivă, se cronicizează.

Recuperarea este 100% importantă. Ceea ce pe noi ne deranjează este durerea împotriva căreia putem lua antiinflamatoare, însă asta nu înseamnă că am rezolvat problema. Pentru că ajungem să ne obişnuim cu un anumit nivel al durerii şi a deficitului de mobilitate într-o oarecare măsură şi ducem aşa lucrurile 1 an, 2-3 până ne trezim că apar probleme secundare. De coloană vertebrală, de exemplu. Sau lucrurile sunt evolutive în genunchi  şi constatăm că avem o leziune de cartilaj importantă care nu mai trece luând un antiinflamator.

Kinetoterapia - cea mai importantă

Să luăm un caz concret: avem o ruptură de ligament încrucişat anterior. Se face intervenţia chirurgicală, se înlocuieşte acest ligament, după care trebuie făcută recuperare. În două săptămâni, sau în 4 niciodată nu se va putea spune că o persoană s-a recuperat. Niciodată. În fiecare lună, acest pacient se poate interna pentru recuperarea.

Fizioterapia scade inflamaţia, dar ce e foarte important e mişcarea – kinetoterapia. Mişcarea e cea care reasigură funcţia şi recâştigă mobilitatea. Restul sprijină.

Terapia Vampir vine din zona medicinei regenerative. Se bazează pe folosirea autoplasmei îmbogăţite în trombocite - PRP. Există o lipsă de standardizare a produsului, concentraţia de trombocite variază şi asta poate duce la efecte diferite. Trombocitele sunt încărcate cu factori de creştere şi reintroduse într-o anumită zonă, el începe procese de reparaţie - PRG. Terapia se poate repeta la 2-3 săptămâni.

Terapia cu ozon are 2 componete majore: ea poate fi o terapie sistemică, care se adresează întregului organism sau locală. Ozonul poate fi injectat peri şi intraarticular, efectele fiind destul de bune. Efect antiinflamator direct într-o zonă în care organismul nu avea resurse. Contraindicaţiile: boli rare sau acute. Efecte secundare nu există. E o terapie complementară dovedită ştiinţifică. Se pot practica infiltraţiile cu ozon o dată la 2 zile.