Eurostat. Prea mulți români sunt uciși de boli care pot fi prevenite: „Întotdeauna am fost pe ultimul loc, la capitolul finanțarea prevenției”

România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană la decese din cauze prevenibile și tratabile, iar asta pentru că nici statul și nici cetățenii nu acordă atenție prevenției. Concret, România alocă mai puțin de 4% din buget pentru prevenție, arată cel mai nou raport Eurostat.

Suntem pe locul 4 de la coada clasamentului cu doar 30,5 euro pe cap de locuitor, depășind doar Polonia, Slovacia și Bulgaria. În schimb, Austria se situează în frunte, alocând 10,3% din bugetul pentru sănătate prevenției, urmată de Danemarca cu 8,9% și de Olanda cu 8,7%. 

Finanțăm „găuri negre“

„Noi, românii, întotdeauna am fost pe ultimul loc, la capitolul finanțarea prevenției, dar mai sunt și alți factori care influențează: educația pentru sănătate, dar și infrastructura sistemului și legislația care nu obligă nici pe asigurat, nici pe asigurător și nici pe furnizor să asigure servicii medicale preventive. Trebuie să vorbim de prevenție în sănătate și pe alte paliere, e vorba de alimentația nesănătoasă, de stilul de viață, de infrastructura generală a sistemului, nu numai cea legată de serviciile de sănătate“, a explicat Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, pentru „Adevărul“.

De ce nu avem o finanțare suficientă pentru sistemul de prevenție? Pentru că „finanțăm și găuri negre în același timp. Noi nu avem un management al controlului preventiv financiar, al controlului preventiv de utilizare a resurselor din sănătate, iată de ce utilizarea acelui fond național unic de asigurări sociale de sănătate, care este colectat de la populație, este dat la Casa de asigurări în totalitate, într-adevăr, dar el este perforat de găuri negre ale sistemului de sănătate, sume foarte importante, care influențează major calitatea și finanțarea“, adaugă reprezentantul pacienților.

În momentul în care vom reuși să avem un buget semnificativ mai mare la nivelul sănătății vom putea prioritiza și mai mult actele de prevenție, spune și medicul Gindrovel Dumitra, vicepreședinte al Societății Naţionale de Medicină a Familiei. „Portugalia mi se pare un exemplu extraordinar, multe dintre programele de prevenție, inclusiv prevenție primară prin vaccinare, dar și prevenție secundară prin screening, adică atingând acoperiri de între 80% și 90%, poate chiar și peste 90% dacă vorbim de vaccinare, lucru care nu poate fi decât o investiție în sănătate“, a explicat acesta.

Nu ne place să mergem la medic preventiv

Însă 2 din 3 români nu își fac controalele medicale preventive, arată și raportul STADA pentru anul 2023, iar unul dintre principalele motive este costul ridicat al analizelor, conform opiniei exprimate de aproximativ 42% dintre participanții la studiu.

„Mi-aș dori ca pacientul să fie pro-activ și să vină în întâmpinarea medicilor, să vină la medic preventiv pentru consultație – asta înseamnă schimbarea comportamentului de sănătate“, a afirmat președintele CNAS, Valeria Herdea, în februarie.

Merg românii la un consult medical anual, așa cum recent i-a îndemnat și Valeria Herdea? „Categoric NU“, arată medicul Gindrovel Dumitra.

„Programul de screening de cancer de col uterin în primul ciclu de 5 ani care s-a întâmplat între 2012 și 2017 a avut o acoperire în ceea ce privește prevenția pentru cancer de col uterin de doar 8%. Deci este clar că de la 8% la 80% și 90% e diferența foarte mare pe care va trebui să o acoperim prin eforturi conjugate. Opinia mea este că indicatorii pe care îi întâlnim în Portugalia nu se vor atinge prea curând“, a explicat medicul.

„Există o percepție eronată în rândul populației cum că un examen profilactic pentru prevenirea tuturor problemelor se face prin investigație, eventual un CT, din cap până în picioare, cum zic foarte mulți pacienți, sau toate analizele. Nu, un examen profilactic presupune în primul rând discuție, o consiliere cu medicul tău de familie. Apoi, medicul de familie va identifica o serie de factori de risc pe care îi va conștientiza în ceea ce privește evoluția unor formațiuni tumorale sau a unor boli. Consumul de alcool, o alimentație dezechilibrată și, bineînțeles, un regim sedentar, o activitate fizică deficitară, toate astea contribuie la mortalitatea prin boli cardiovasculare și nu doar. Și pot fi prevenite nu doar prin analize, cât prin schimbarea comportamentului și schimbarea stilului de viață“, ne lămurește Gindrovel Dumitra.

Programe de depistare a cancerului în România

Avem programe de screening pentru boli „de care auzim din ce în ce mai mult în jurul nostru și care pot fi prevenite“, subliniază dr. Gindrovel Dumitra.

Screeningul pentru cancerul de col uterin poate fi făcut prin două metode: testare anti-HPV și testul Babeș Papanicolau, de acesta beneficiază femeile cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani.

Screeningul pentru cancerul de sân se adresează femeilor cu vârste între 45 și 70 de ani și presupune efectuarea unei mamografii o dată la doi ani.

Cancerul colorectal se depistează prin testarea prin intermediul testului HEMOCULT, adică identificării sângerărilor invizibile cu ochiul liber din tractul digestiv, grupa de vârstă este de 57-65 de ani.

„Mai e în discuție cancerul de prostată care beneficiază de testarea prin intermediul PSA. O analiză care poate fi efectuată pe bărbații care au vârste peste 50 de ani“, mai spune medicul.