Cât de mult alcool beau, de fapt, românii şi care sunt costurile acestui obicei nociv

Există diferenţe mari între statisticile naţionale şi cele ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind consumul de alcool în România. De aceea, Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii demarează primul „Studiu privind impactul economic al consumului dăunător de alcool asupra sistemului de sănătate din România“, pentru a obţine date concrete privind acest viciu şi costurile lui.

Studiul Asociaţiei Române pentru Promovarea Sănătăţii a început în luna mai 2013 şi se va încheia în luna octombrie a acestui an. Scopul proiectului este de a sprijini Ministerul Sănătăţii în vederea iniţierii unui program care să crească gradul de conştientizare a posibilelor boli cauzate de consumul dăunător de alcool şi tratamentul asociat.

„România face parte dintr-o zonă geografică în care consumul de alcool manifestă o uşoară tendinţă de creştere. Consumul de alcool în România este clasificat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept «stabil», dar există unele diferenţe între raportările naţionale şi cele ale OMS (bazate pe estimări) şi chiar între raportări OMS. Cunoaşterea efectelor consumului de alcool la nivelul populaţiei este limitată, de aceea acest studiu este extrem de important pentru întregul sistem medical românesc“, explică Florentina Furtunescu, medic primar de sănătate publică şi coordonator ştiinţific al studiului.

Statisticile disponibile în prezent

Consumul de alcool pe cap de locuitor (în grupa de vârstă de peste 15 ani) în România este de 10-12 litri de alcool pur pe an, potrivit OMS. În anul 2002, ratele mortalităţii care pot fi atribuite consumului de alcool la 100.000 de locuitori au fost mai mari în România decât în ţările UE10 pentru ambele sexe (România bărbaţi:159/100.000; femei: 21/100.000; UE10: bărbaţi: 136/100,000; femei: 19/100,000) şi de trei ori mai mari ca acelea din UE15 (bărbaţi: 55/100.000; femei: 14/100.000). Rata a fost mare în special la bărbaţii din grupa de vârstă 45-64 de ani.

Conform OMS, între cauzele deces care pot fi puse pe seama consumului de alcool, la bărbaţii cu vârste între 20-64 de ani, ratele de mortalitate prin accidente cauzate de consumul de alcool au fost cele mai mari (47/100.000), la un nivel apropiat de media UE10, dar de trei ori mai mari decât media ţărilor UE15. De asemenea, mortalitatea prin bolile cardiovasculare pe fondul consumului exagerat de alcool a fost extrem de mare – 40/100.000, ceea ce înseamnă de două ori media UE10 şi de opt ori media UE15. Ratele mortalităţii prin ciroze hepatice, de asemenea mari (39/100,000), sunt peste dublul ţărilor UE15 şi mai mari decât media UE10.

La femei, ratele mortalităţii prin ciroză hepatică şi accidente care sunt rezultatul consumului de alcool erau mai mult decât dublu faţă de media UE15 şi comparabile cu media UE10.