Video Șeful Apelor Române dezvăluie, într-o înregistrare cu camera ascunsă, adevărul despre criza apei. Momentul care ar fi declanșat problemele
0Noi informații și înregistrări scot la iveală contradicții majore în declarațiile oficiale privind criza apei din Prahova și Dâmbovița.
Deși peste 100.000 de oameni au rămas fără apă potabilă, documentele interne arată că riscurile erau cunoscute, în timp ce șeful Apelor Române, Florin Ghiță, recunoaște „neoficial” o lipsă de comunicare și absența scenariilor adecvate.
Criza apei care afectează de zile întregi județele Prahova și Dâmbovița scoate la iveală noi contradicții între declarațiile publice ale autorităților și documentele interne ale instituțiilor responsabile.
O înregistrare realizată cu camera ascunsă îl surprinde pe directorul Apelor Române, Florin Ghiță, vorbind despre deficiențele de comunicare și despre lipsa unei coordonări adecvate între structurile locale și centrale. În discuția filmată, acesta afirmă că „trebuia să se facă o masă rotundă” înainte de începerea lucrărilor și admite că s-au emis doar documente formale, fără evaluări complexe, potrivit Antena 3.
„S-au făcut oficial niște hârtii, dar trebuia să se ia în calcul mai multe scenarii”, recunoaşte neoficial şeful de la Apele Române.
În mod surprinzător, Florin Ghiță susține că instituțiile centrale nu au anticipat situația hidrologică generată de ploile abundente. În înregistrare, el detaliază rolul ABA Buzău-Ialomița, instituția responsabilă de lucrare și de gestionarea nivelului apei.
„Acum, neoficial, ABA Buzău-Ialomiţa s-a ocupat de lucrare şi de scăderea nivelului. S-au trimis nişte hârtii, dar părerea mea este că ABA Buzău-Ialomiţa trebuia să ia toate UAT-urile, toţi operatorii, şi să explice că e posibil să apară dificultăţi în asigurarea apei. Să ştie, să se aştepte că s-ar putea să scadă alimentarea, să aibă rezerve, astfel încât din rezervele alea să poată da apă raţional. Lipsa de comunicare a fost principala problemă”, a spus el.
Întrebat dacă recunoaște problemele semnalate, directorul răspunde direct:
„Da, recunosc. Trebuia să se facă o masă rotundă. S-au făcut oficial nişte hârtii. Trebuia să se ia în calcul mai multe scenarii. Oamenii care lucrează la ABA Buzău sunt acolo de 30 de ani. Ştiau că poate apărea turbiditate mare, dar noi de la nivel central nu aveam cum să ştim asta. Nimeni nu a anticipat că vor veni ploile, a recunoscut Florin Ghiţă, subliniind, totuşi, că echipele locale aveau experiență și știau despre riscul unei turbidități ridicate.
La întrebarea dacă ploile i-au luat prin surprindere, Ghiță răspunde scurt „Da.”
Într-un interviu „oficial”, directorul Apelor Române a repetat tema lipsei de comunicare, dar într-o formulare prudentă: „A fost o lipsă de comunicare și nu s-au luat în calcul toate scenariile”.
El a amintit și de poziția președintelui țării, care a indicat responsabilitatea Apelor Române, menționând că instituția este deja verificată de Corpul de Control:
Întrebat direct care este vina instituției pe care o conduce, el răspunde: „Consider că a fost o lipsă de comunicare și nu s-au luat în calcul toate scenariile, inclusiv acesta”. La precizarea că scenariul ignorat a fost viitura, Ghiță confirmă: „Exact.”
În ceea ce priveşte faptul că ar fi trebui să se ia în calcul şi această variantă, dat fiind faptul că a existat o avertizare meteo de cod portocaliu emisă cu 48 de ore înainte, oficialul a evitat un răspuns clar: „Nu știu. Așteptăm ancheta și o să vedem vinovații”.
În schimb, a detaliat momentul care ar fi declanșat criza.
„Incidentul s-a produs când colegii au vrut să facă manevre la golirea de fund şi s-a văzut că nu funcţionează. Atunci s-a luat decizia să se scadă nivelul până la 620 metri. A fost o expertiză făcută, niște experți au luat decizia de a scădea nivelul din baraj pentru că am fi putut să ajungem într-un scenariu în care să nu mai asigurăm deloc apă în aval. Ar fi trebuit să se ia în calcul toate scenariile, inclusiv să se țină cont și de fenomene meteo, ploi, torenți”, a mai spus Florin Ghiţă.
Ce spun documentele interne
O minută din 22 octombrie, întocmită după o vizită la baraj, consemna explicit „riscul creșterii turbidității”.
O informare transmisă Prefecturii Prahova pe 6 noiembrie cerea „convocarea de urgență” a Comitetului pentru Situații de Urgență în fața „riscurilor operaționale și de siguranță”. Alte documente menționau în mod repetat o „situație iminentă”.
În aceeași zi, prefectul Daniel Nicodim anunța public că există posibilitatea generării unei situații de urgență, în urma discuțiilor cu Apele Române și Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova.
Cu toate acestea, lipsa unei reacții coordonate a lăsat mii de oameni din două judeţe fără apă potabilă timp de mai mai multe zile. Aşadar, deși avertismentele existau, instituțiile responsabile nu au acționat suficient de rapid sau coerent pentru a preveni criza.