Exclusiv România are un război la ușă, dar cochetează cu ideea de a-și decima armata. General: „E o tâmpenie, ne face vulnerabili în fața Rusiei”

Intenția guvernului de reducere a bugetelor pentru cheltuielile de personal, după ce inițial în spațiul public s-a vorbit și despre reduceri salariale și chiar disponibilizări, este criticată de experți. Generalul (r) Dan Grecu, șeful generalilor în rezervă, și chestorul Lucian Guran, fost șef al Poliției Capitalei, avertizează că dacă vor fi luate aceste măsuri, România va fi mai puțin sigură și în fața unui invadator, dar și în fața infractorilor de toate felurile.

Guvernul dă înapoi după ce a luat în calcul inițial reduceri de personal sau de salarii, în cadrul a ceea ce se vrea reforma administrației centrale. Deși premierul a declarat cu subiect și predicat că vor exista reduceri ale anvelopei salariale, acum noua formulă folosită de purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, este „reducerea bugetelor pentru cheltuielile de personal.” Potrivit spuselor Ioanei Dogioiu, fiecare minister va decide felul în care se va aplica măsura.

Totuși, cele două variante – reducerile unor salarii, respectiv posibile disponibilizări, rămân pe masă. A spus-o tot purtătoarea de cuvânt a Guvernului: „Sporuri se pot reduce, desigur, după cum pot fi făcute restructurări, despre asta e vorba. Dar nu va exista...”, a arătat Dogioiu, la insistențele reporterilor.

Anterior, ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, afirmase tranșant că nu acceptă o reducere de 10% la cheltuielile de personal. Puțin mai târziu, Ilie Bolojan i-a dat replica și a subliniat că toate ministerele trebuie să participe la acest efort.

„E greu să te apuci să faci excepții și toți cei care suntem într-o funcție publică, toate ministerele, într-o formă sau alta, trebuie să fie parte la acest efort”, a spus premierul.

Ce spun experții

Chestorul Lucian Guran este surprins de felul în care evoluează lucrurile și avertizează că Ministerul de Interne are oricum probleme din cauza subfinanțării. Ministerul are un deficit de personal important, iar tinerii nu mai mizează pe o carieră de polițist sau jandarm din cauza dificulății meseriei, coroborate cu veniturile mici. Toate aceste probleme se traduc în final prin faptul că România riscă să devină o țară tot mai nesigură și în interior. Chestorul amintește și de pensiile militare, cărora politicienii le-ar fi pus gând rău.

„Legat de pensii militare, cred că oamenii s-au uitat la vechea lege. Am impresia că s-a uitat. În anul 2023, prin legea 283, au fost aduse o serie de modificări la legea pensiilor militare. De fapt, la toate pensiile speciale care nu au principiul contributivității. În noile prevederi se spune clar că vârsta standard este prevăzută la 65 de ani. Deci a fost deja mărită această vârstă standard. Nu știu la cât vor vrea să o aducă. De asemenea, tot în modificările 283 se prevede că pe viitor calculul pensiei va fi diferențiat de la an la an. Se va ajunge ca polițiștii și militarii să aibă pensia pe contributivitate. Adică se va ajunge ca baza de calcul să fie de 300 de luni. Media soldelor luate de polițiști sau de militari în 300 de luni. Deci nu știu la ce ar mai putea să mai umble legat de lucrurile astea. O să vedem acum care este propunerea”, spune chestorul.

Referitor la reducerea bugetelor pentru cheltuielile de personal, despre care premierul Bolojan a spus că vor fi reduceri de personal, chestorul Lucian Guran spune că există în acest moment un deficit de personal de circa 20%.

„Acum vorbesc de Ministerul de Interne, dar m-aș referi ulterior în special la Poliție. Ministerul de Interne are un deficit general de circa 20% din personal. Dacă ne ducem la Poliție, cu siguranță deficitul este mai mare. Având în vedere că vorbim de structuri operative care trebuie să combată infracționalitatea. Și aici când vorbesc de structuri operative mă refer la judiciar, ordine publică, inclusiv dispecerate, diferența de personal este de aproximativ 30%. Nu știu de unde ar mai putea să mai facă acele reduceri de personal”, mai spune el.

Mai puțini polițiști la București decât înainte de Revoluție

Și asta nu este tot. Schema de personal a rămas identică față de acum 20 de ani, deși în tot acest timp au apărut structuri noi.

„De circa 15-20 de ani, schema de personal a rămas identică. Deci nu au fost făcute măriri de scheme. Și vă dau un exemplu. Deși au luat ființă noi structuri, și aș aminti aici, structuri gen combaterea violenței în școli, structura de prevenire a criminalității, structura de violență împotriva animalelor etc, acestea au luat ființă prin redistribuire de personal. Deci nu au fost mărite schemele. Schema a rămas exact cum era, numai că au fost luați oameni de la celelalte structuri și au fost aduse în noile structuri ființate. A fost o formă de reorganizare”, explică chestorul.

Generalul (r) Dan Grecu este președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR) și a fost decorat de Armata Statelor Unite, dar și de NATO și de ONU. A fost în Irak, Afganistan și Eritreea. El a primit medalia pentru merite deosebite a Forțelor Terestre ale SUA (US Army Commendation Medal), Medalia ONU cu semnul „2 silver” pentru misiunea UNMEE și medalia NATO pentru operații „non-Article 5”.

Și acesta critică măsurile pe care le consideră absurde și vorbește despre o fractură de logică, amintind că autoritățile se laudă permanent cu creșterea bugetului pentru apărare, însă în același timp se gândesc la reduceri de personal și de reducerea bugetelor pentru cheltuielile de personal.

Românii încep să fugă de armată

„Măsura care vizează scăderea cheltuielilor de personal, implicit a salariilor militarilor în activitate și veniturile pensionarilor, reprezintă o măsură total neadecvată contextului contemporan. Nu cred că mai trebuie să amintesc ce se întâmplă la doi pași de noi, în condițiile agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei. Și cu atât mai mult, s-a vorbit deja enorm despre faptul că efectivele forțelor armate române sunt oricum subdimensionate față de dimensiunea aprobată prin documentele de planificare”, spune generalul Grecu.

Evident, toate acestea nu vor rămâne fără efect. În condițiile în care oricum România se dovedește incapabilă să crească numărul militarilor și să-i atragă pe tineri spre o carieră sub arme, simplele discuții despre reduceri de personal și salarii nu vor face decât să-i îndepărteze și mai mult pe români de armată și de simpla idee de a se angaja sau de a fi voluntari în cadrul ei. În același timp, el amintește că pensiile militare au rămas neindexate de 10 ani, iar în multe cazuri un general câștigă la nivelul unui simplu sergent.

„Cu asemenea măsuri, chiar și cu simplele zvonuri. atractivitatea profesiei va scădea la minimum. Iar nemulțumirea personalului aflat la acest moment în rezervă și beneficiar de pensie va fi maximă după ce timp de 10 ani de zile nu s-a aplicat nicio actualizare a pensiilor militare de stat. Toate astea vor duce fără niciun fel de dubiu la scăderea atractivității profesiei pe de o parte și la dezangajarea românilor sau cel puțin dezangajarea rezerviștilor vis-a-vis de obligațiile militare”, explică generalul.

Asta înseamnă că vom avea o Românie mai slabă, cu militari demotivați, ceea ce înseamnă o mai mare vulnerabilitate în fața Federației Ruse. Securitatea României și apărarea ei riscă să fie astfel grav prejudiciate.

România se vulnerabilizează singură în fața Rusiei

„Nu trebuie ca cineva să fie geniu ca să-și dea seama că indiscutabil toate aceste măsuri vor crește vulnerabilitatea României din perspectiva apărării naționale realizate de forțele armate, cu atât mai mult cu cât această măsură vizează nu numai militarii din Ministerul Apărării Naționale, ci toate structurile sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională. O spun direct: reducerea bugetelor pentru cheltuielile de personal e o mare tâmpenie și va vulnerabiliza România și mai mult în fața Rusiei”, precizează generalul.

Toate acestea arată un haos incredibil la nivelul politicienilor și a autorităților române, mai ales că oficialii nu pierd niciun moment ca să se laude cu alocările suplimentare pentru apărare. În realitate, simplul fapt că s-a ajuns ca premierul să declare că toate ministerele, inclusiv Apărarea, vor avea tăieri salariale transmit un mesaj foarte prost.

„Putem să spunem că măsurile astea și discuțiile pe această temă sunt în contradicție cu angajamentele internaționale pe care România și le-a asumat, respectiv de creșterea cheltuielilor pentru apărare până în 2035 la nivelul a 3,5% din PIB pentru armată și de 1,5% din PIB pentru infrastructură, uitând sau făcându-ne că nu vedem că până la urmă, indiferent de necesitatea tehnologizării, care este indubitabil necesară, factorul uman rămâne determinant”, punctează generalul Dan Grecu.

La rândul său, chestorul Lucian Guran vorbește despre problemele uriașe cu care se confruntă polițiștii. Ca și cum nu ar fi fost suficient că se au în vedere reduceri, între timp polițiștii au primit noi atribuții.

Tot mai multă muncă pentru polițiști

„De asemenea, tot de o perioadă lungă de timp, au fost date mai multe atribuții noi Poliției. Și aici aș aminti două atribuții esențiale, dar fără a fi completate schemele de personal. Și mă refer la mandatele europene de arestare, unde polițiștii care activează pe structura de urmăriri trebuie să desfășoare activități multiple și în alte domenii. Și de asemenea, structura violența în familie, pentru că și aici s-a făcut tot prin redistribuire de personal și nu prin completarea schemelor. Având în vedere situațiile acestea, iar nu îmi dau seama de unde ar putea să dea oamenii afară. Pentru că la Poliție în momentul în care dai afară, ai o singură posibilitate: ori îl treci în pensie și atunci dacă l-ai trecut în pensie nu vei rezolva nimic, pentru că sunt bani pe care îi vei cheltui cu el tot de la bugetul de stat. Iar altă variantă e să comasezi instituțiile, ceea înseamnă doar desființarea unor funcții de conducere”, adaugă Guran.

Interesant este că numărul de polițiști din București este mai mic în prezent decât era înainte de Revoluție, deși populația Capitalei a crescut de atunci foarte mult. Și același lucru e valabil și în alte mari orașe.

„Eu am fost șeful Poliției Capitalei, iar în 2010 am făcut o analiză. Și vreau să spun, înainte de 1989, deci pe perioada lui Ceaușescu, Poliția, Miliția cum se numea atunci, avea în structura organizatorică practic 8.000 de milițieni. Și câți credeți că sunt azi? Vă spun eu, sunt 7.000 de polițiști. Doar gândiți-vă cât de mult s-a dezvoltat orașul în acești ani și care este numărul de locuitori, iar înainte de 1989 existau doar 5 sau 6 formațiuni. La ora actuală, într-o structură, există cel puțin 10-12 formațiuni. Și când mă refer la formațiuni, mă refer la servicii. De exemplu, servicii resurse umane, serviciul juridic, serviciul informatic, serviciul prevenire, serviciul ordine publică, serviciul arme. Toate astea nu existau înainte de 1989. Și existau 8.000 de polițiști. Deci numărul polițiștilor este redus. În schimb, atribuțiile au crescut enorm”, susține chestorul.

El vorbește și despre faptul că Bucureștiul, dar și alte orașe practic și-au dublat populația, deși oficial nu apar cifrele reale.

„Vedem că fiecare oraș s-a dezvoltat enorm. Când am intrat eu în Poliție, Bucureștiul se termina înainte de linia de centură, cu mult înainte chiar. Uitați-vă unde se termină acum Bucureștiul. La fel și Clujul, cel mai probabil că la fel și alte orașe importante. Eu sunt sigur că la ora actuală în București sunt peste 3.500.000 de locuitori, deși oficial cifrele sunt mai mici. Dar eu sunt convins că în Capitală sunt peste 3.500.000, poate chiar 4.000.000 de locuitori”, adaugă chestorul.

Românii nu mai vor să lucreze în Poliție

Ca rezultat al salarizării deloc de invidiat, mai ales raportată la riscurile și dificultatea meseriei de polițist, tot mai puțini tineri își doresc o carieră în domeniu, spune Lucian Guran.

„Nici înainte nu se făceau angajări, dar în 2024 știu că s-au blocat toate. Și acum, despre tineri. Dacă înainte, la școlile de agenți și școlile de ofițeri, aveau aproximativ 7-8 persoane pe post, anul trecut au fost cam în jur de 1,2 sau 1,5, persoane care doreau să intre în poliție. Și dintre acestea, în urma examenului și testărilor date, nu știu dacă până la urmă au rămas unul pe loc sau mai puțin chiar. Oricum, tentația sau dorința tineretului de a mai profesa în asemenea activități este foarte, foarte mică. E vorba de salariu, care este mic în comparație cu multiple restricții pe care le ai ca polițist, și de asemenea sunt riscuri la care te expui. Plus că polițistul, să nu uităm că este 24 din 24 de ore la dispoziția unității”, explică chestorul.

În același timp, susține chestorul, polițiștii fac foarte multe ore suplimentare care nu le sunt plătite.

„Munca suplimentară care nu se plătește. Dacă munca suplimentară este în cursul săptămânii, aceasta nu se plătește. Și se plătește, dar foarte puțin dacă sunt ore în plus lucrate în weekend sau în zilele de sărbători legale”, adaugă chestorul.

O poliție slăbită va pierde strada

Pe fondul acestor probleme, există riscul ca infracționalitatea să crească tot mai mult, în condițiile în care numărul polițiștilor va scădea. Iar riscul e enorm, susține chestorul. „Din momentul în care poliția va pierde strada, nu știu cum va reuși să o mai câștige”, e semnalul de alarmă tras de chestorul Guran.

De altfel, România a mai trecut o dată prin același scenariu. S-a întâmplat în timpul crizei din perioada 2009-2012, iar chestorul amintește ce s-a întâmplat atunci. „Au fost dați oameni afară, a trebuit să redistribuim personal. Un polițist care lucrează în stradă sau la antidrog trebuie format în ani de zile, dar ajungi în situația, dacă sunt împinși să plece sau să se pensioneze, să redistribui personal din alte departamente și să-l pui pe cel care lucra în birou cu actele să înfrunte infractori periculoși. Și nu e normal, rezultatele vor fi catastrofale, pentru că nu poți pune pe unul format pentru altă muncă să facă treaba unuia care a fost pregătit să facă asta, dar care e dat afară sau obligat să se pensioneze”, spune chestorul.

Soluțiile sunt simple, spune chestorul. E nevoie de o analiză serioasă, iar experții ministerului vor ști ce e de făcut. Însă vor avea nevoie de acordul politicienilor, pe care nu îl au. „Din punctul meu de vedere, singurii care pot să găsească soluțiile sunt cei din Ministerul de Interne, alături de inspectorii șefi, șefii de arme. Pentru că ei cunosc situația, ar trebui să iasă și să spună public tot ceea ce se întâmplă. Și trebuie făcută o analiză, o analiză pertinentă, o analiză obiectivă, iar atunci se va vedea clar cu cât au crescut atribuțiile în acești ultimi 20 de ani și care este nivelul de încadrare, dar și care este numărul de personal prevăzut în schemă de organizare. Până nu faci aceste lucruri, e dificil”, încheie chestorul Lucian Guran.