Laura Codruța Kovesi intervine în scandalul legat de justiție. Fosta șefă DNA a semnat scrisoarea magistraților

Fosta șefă DNA și actuala șefă a Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a reacționat, vineri, în sprijinul magistraților care au acuzat abuzuri din justiție.

„Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod clar că magistrații se bucură de libertatea de exprimare atunci când semnalează disfuncționalități instituționale grave sau abuzuri care afectează funcționarea sistemului de justiție. În cauza Kövesi c. României, Curtea a reținut că sancționarea sau revocarea unui magistrat pentru opinii exprimate în interes public constituie o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului. Acest principiu nu este unul personal, ci unul universal, aplicabil tuturor magistraților care acționează cu bună-credință”, a spus Laura Codruța Kovesi într-o declarație pentru G4Media.

Ea susține ca recentele dezvăluiri “afectează independența și reputația magistraturii din România”.

„Ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare și mai mare pentru mine, venind din România și având o experiență personală cu o situație similară în urmă cu doar câțiva ani, este reacția autorităților responsabile la aceste dezvăluiri. Aplicarea de sancțiuni disciplinare judecătorilor și procurorilor care iau poziție împotriva abuzurilor din interiorul propriului corp profesional nu poate fi interpretată decât ca o măsură de represalii, având ca scop reducerea la tăcere a unei critici legitime și profund necesare”, a mai afirmat fosta șefă DNA.

Procurorul-șef european a transmis totodată că, „în locul unor măsuri represive împotriva judecătorilor și procurorilor care au semnalat abuzuri, autoritățile competente ar trebui să se concentreze asupra fondului acestor critici, prin stabilirea faptelor și definirea unor măsuri corective adecvate, pe această bază”.

„Aceasta este singura cale de a proteja credibilitatea instituțiilor în ochii cetățenilor unui stat democratic”, a mai spus Kovesi.

Unele voci din sistem vorbesc despre posibile schimbări în sistemul judiciar, care ar putea pregăti revenirea Laurei Codruța Kovesu în fruntea Justiției din România.

Mandatul actualei șefe a EPPO, Laura Codruța Kövesi, se încheie în 2026, iar regulile instituției prevăd că funcția nu poate fi reînnoită.

Mandatul de șase ani al lui Kövesi, început în 2019, a văzut EPPO implicat în mai multe investigații de înalt profil — inclusiv cazuri legate de miniștri de top din Grecia, negocieri privind achiziția vaccinurilor UE, Partidul Popular European și presupusa utilizare abuzivă a fondurilor UE de către europarlamentari.

Kovesi a semnat scrisoarea magistraților

Laura Codruța Kovesi deschide lista magistraților care au semnat o scrisoare de susținere pentru judecătorii care au vorbit despre problemele din sistem, aceștia afirmând că „adevărul şi integritatea nu trebuie sancţionate, ci protejate”.

„Având în vedere repercusiunile ce se preconizează cu privire la colegii noştri Laurenţiu Beşu şi Raluca Moroşanu, dar şi mesajele contradictorii publicate de Secţia pentru Judecători şi Secţia pentru Procurori, facem următoarele precizări. Ne exprimăm public solidaritatea cu magistraţii care au avut curajul de a sesiza problemele şi presiunile din sistemul de justiţie”, se arată într-un mesaj semnat de judecători și procurori de la Parchetul General, DIICOT, DNA, mai multe curţi de apel, dar şi de la alte instanţe, precum și de pensionari. 

Documentarul Recorder

Documentarul jurnaliștilor Recorder descrie o posibilă înțelegere între puterea politică și reprezentanți de la vârful justiției. Primii ar asigura avantaje legislative, inclusiv pensiile speciale, iar magistrații ar oferi protecție prin diverse soluții juridice, este concluzia materialului.

Ancheta susține această ipoteză prin date statistice care arată o creștere a numărului de achitări și infirmări de sentințe definitive. Materialul include mărturii ale unor foști și actuali oficiali din managementul sistemului judiciar, precum și declarații ale unor magistrați activi, sub protecția anonimatului. Ideea centrală a investigației este că, deși cadrul legislativ pare corect, acesta a suferit distorsiuni sistematice prin modul de aplicare.