CSM, explicaţii după raportul SUA care a criticat justiția din România: „Prescripţia îşi are originea în legislaţia neclară”

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacţionat după ce raportul Departamentului de Stat al SUA privind climatul pentru investiţii comerciale în 2024 a semnalat mai multe probleme în sistemul de justiţie românesc, printre care prescripţia în materie penală, practica neunitară, lipsa de specializare a magistraţilor în domenii relevante pentru investiţii, percepţia privind corupţia şi condamnările la CEDO.

CSM a explicat, printr-un comunicat de presă transmis joi, că situaţia legată de prescripţie provine din „legislaţie neclară”, declarată neconstituţională de Curtea Constituţională.

„În ce priveşte efectele prescripţiei răspunderii penale, această problemă îşi are originea în legislaţia neclară în materie, declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională, şi care a produs şi va continua să producă efecte asupra dosarelor în care au fost incidente respectivele texte de lege, în condiţiile în care aplicarea instituţiei este obligatorie, nefiind lăsată la latitudinea magistraţilor”, se arată în comunicatul CSM.

Instituţia subliniază că legislaţia a fost deja corectată în acord cu deciziile CCR, însă efectele se aplică doar pentru faptele comise după modificarea legii. Pentru infracţiunile anterioare continuă să funcţioneze forma veche a prescripţiei, „ca urmare a aplicării principiului legii penale mai favorabile”.

Practica neunitară, în scădere

Referitor la practica neunitară, CSM arată că „s-au instituit mecanisme legale şi practice la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al instanţelor, dar şi la nivelul Institutului Naţional al Magistraturii, pentru reducerea acestui fenomen”.

„Deşi mai există situaţii de practică neunitară, totuşi aceasta s-a diminuat considerabil, iar în marea majoritate a cazurilor, la nivelul ultimului grad de jurisdicţie, problema este reglată”, precizează instituţia.

Potrivit CSM, în ultimii ani, România nu a mai fost condamnată la CEDO pentru practică neunitară, inclusiv în 2024.

Formarea magistraţilor şi percepţia asupra corupţiei

În ceea ce priveşte specializările magistraţilor în domenii relevante pentru mediul de afaceri, CSM subliniază că există „o preocupare constantă” pentru formarea profesională. Astfel, în perioada 2024–2025, sunt organizate programe de pregătire în domenii precum concurenţa sau proprietatea intelectuală.

Raportul SUA face referire şi la percepţia corupţiei. CSM explică faptul că „această problemă se află pe ultimul loc în clasamentul problemelor invocate de investitori (71%), după instabilitatea legislativă şi a politicilor publice (93%), nivelul taxelor (85%) şi birocraţia administrativă (82%)”.

De asemenea, Consiliul citează datele Eurobarometrului: „În anul 2024, percepţia fenomenului corupţiei era de 71% şi plasa România pe locul 15 din cele 27 de state membre, în grupul ţărilor cu percepţie de corupţie medie. Potrivit Eurobarometrului pentru anul 2025, procentul a scăzut la 70%, sub media europeană de 73%”.

Condamnările la CEDO

CSM a făcut referire şi la numărul de dosare privind România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În 2024, cetăţenii români au sesizat CEDO cu 3.850 de cauze, ceea ce a plasat ţara pe locul 4 ca număr absolut de plângeri, dar pe locul 12 raportat la populaţie.

În acelaşi an, România a fost parte în 169 de dosare. „Dintre acestea, în 101 dosare cererile au fost respinse ca inadmisibile sau radiate. În 58 de dosare s-a judecat pe fond, România fiind condamnată în 49 de cauze. Din acestea, 29 priveau condiţiile de detenţie, pentru care responsabilitatea aparţine sistemului administrativ, nu celui de justiţie. Astfel, în cazul României au fost admise cereri în doar 20 de dosare, dintre care doar 3 vizau dreptul la un proces echitabil în sens larg”, precizează comunicatul.

Concluzia CSM

Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că, în ciuda problemelor semnalate, Departamentul de Stat „priveşte sistemul de justiţie românesc ca fiind, potrivit Constituţiei, independent faţă de Executiv şi competent procedural, corect şi de încredere”.

Instituţia îşi reafirmă „angajamentul constant pentru asigurarea independenţei sistemului de justiţie şi a calităţii profesionale înalte a judecătorilor şi procurorilor”.