„O decizie imorală și lipsită de logică economică". Critici dure după reducerea burselor studențești
0Reducerea burselor pentru studenți, în paralel cu menținerea salariilor mari pentru funcționari administrativi din învățământul superior, stârnește reacții dure din partea cadrelor universitare. Specialiștii vorbesc despre o decizie dezechilibrată moral și incoerentă economic.
„Să tai bursele studenților și în același timp să menții salarii nejustificate pentru funcții administrative de lux e o decizie imorală, dar și lipsită de logică economică”, afirmă Oana Ispas, cadru didactic la Universitatea Româno-Americană.
România continuă să aloce sub 4% din PIB pentru educație, departe de pragul de 6% prevăzut în Legea educației. Fondurile disponibile sunt distribuite ineficient, iar absorbția lor rămâne precară.
„Până când România nu va trata educația ca o investiție strategică și nu ca pe o cheltuială de avarie, vom continua să pierdem generații întregi. Nu poți construi o economie competitivă fără să investești real în cei care o vor conduce mâine”, avertizează Oana Ispas.
Deși bursele sociale acordate studenților au cunoscut o ușoară creștere în ultimii ani, nivelul acestora, în jur de 900 de lei, rămâne insuficient raportat la costurile reale ale vieții universitare.
În paralel, salariile din zona administrativă a universităților, în special cele ale funcțiilor de conducere, depășesc frecvent 15.000–20.000 de lei net lunar.
Această discrepanță scoate la iveală o inechitate sistemică profundă, care afectează accesul echitabil la educație și reflectă priorități bugetare adesea deconectate de nevoile reale ale studenților.
O criză sistemică ignorată
„Învățământul românesc traversează o criză structurală profundă”, adaugă Oana Ispas.
„Problemele actuale nu sunt izolate: vorbim despre un sistem subfinanțat, sufocat de birocrație și tot mai deconectat de nevoile reale ale societății. Reforma curriculară bate pasul pe loc, salariile profesorilor nu reflectă importanța socială a meseriei. În același timp, elevii și studenții sunt tot mai demotivați, iar exodul cadrelor didactice spre alte domenii sau alte țări crește alarmant. Practic, se cere performanță într-un sistem care oferă tot mai puține resurse și predictibilitate”, explică ea.
În ultimele săptămâni, sindicatele din educație au tras din nou un semnal de alarmă: cercetarea este subfinanțată, reformele întârzie, iar în unele instituții s-au vehiculat inclusiv scenarii de restructurări. Oficial, nimeni nu recunoaște că vor fi concedieri. Neoficial, planează o tăcere apăsătoare.